Proiectul pentru noile avioane prezidențiale americane, bazate pe modelul Boeing 747-8 și cunoscute sub denumirea VC-25B, s-a dovedit a fi mult mai costisitor și întârziat decât se anticipa. Compania Boeing raportează o pierdere suplimentară de 280 de milioane de dolari, ajungând astfel la un total de peste 3 miliarde de dolari suportate din resurse proprii pentru realizarea a două aeronave destinate Forțelor Aeriene ale Statelor Unite.
În baza unui contract cu preț fix, Boeing nu poate transfera aceste costuri suplimentare către guvernul american, ceea ce amplifică povara financiară a companiei. Avioanele vor înlocui actualele VC-25A, care servesc în rol prezidențial din anii 1990, însă dificultățile întâmpinate au obligat la o revizuire semnificativă a termenelor de livrare.
Planificarea inițială prevedea finalizarea și predarea primului avion până în decembrie 2024, însă noul calendar indică acum o amânare până în 2028, cu a doua aeronava așteptată în 2029. Întârzierile nu sunt cauzate doar de complexitatea adaptării unui avion de linie într-un avion specializat VIP, ci și de necesitatea dotării acestuia cu sisteme sofisticate de comunicații, protecție avansată și capacități operaționale menite să asigure funcționarea ca un centru de comandă aerian în caz de urgență.
Pe fondul întârzierilor, administrația americană utilizează temporar o aeronavă de tranziție, un Boeing 747-8 preluat din Qatar și modificat pentru uz prezidențial, denumit VC-25B Bridge. Deși a intrat recent în serviciu, această aeronavă a fost deja supusă unor critici legate de nivelul său de securitate și capabilități, fiind programată pentru o perioadă de modernizări suplimentare.
Cazul Air Force One ilustrează complexitatea extremă a acestor aeronave, care nu sunt doar mijloace de transport confortabile și moderne, ci adevărate facilități strategice adaptate pentru funcționare în scenarii critice, cu standarde comparabile cu cele militare, mult peste cele ale aviației comerciale.
