Zhu Rongji, fost premier al Chinei între 1998 și 2003, a încetat din viață la vârsta de 97 de ani, anunță agenția oficială Xinhua. Decesul său a survenit miercuri dimineață într-un spital din Beijing după o lungă perioadă de suferință. El lasă în urmă o soție și doi copii, dar și o moștenire politică ce a schimbat profund traiectoria economică a Chinei.
Cunoscut drept „țarul economic” al Chinei, Zhu a fost principala forță din spatele transformării țării de la o economie planificată, izolată, spre un model deschis, orientat către piață și integrat în economia globală. Moartea sa marchează simbolic încheierea unei ere caracterizate prin creșterea rapidă și extinderea clasei de mijloc, precum și prin integrarea Chinei în circuitul economic mondial.
Arhitectul reformelor economice chineze
Sub leadershipul lui Deng Xiaoping, Zhu Rongji a implementat politici economice care au contribuit la reducerea sărăciei într-un ritm fără precedent în istoria modernă. Reformele sale au facilitat apariția unei clase de mijloc dinamice, atrăgând companii occidentale în competiția pentru accesul pe piața chineză.
Conform necrologului oficial al Partidului Comunist Chinez, Zhu a acționat cu o grijă profundă față de cetățeni, cerând constant funcționarilor să servească interesul public și să se pronunțe deschis, fără teamă de repercusiuni. A insistat asupra eliminării privilegiilor speciale și a promovării transparenței în conducerea statului.
Călătoria politică a unui reformator intransigent
Cariera sa în fruntea economiei chineze a început în anii 1990, mai întâi în postura de vicepremier și apoi ca premier, sub președinția lui Jiang Zemin. În această perioadă, Zhu a introdus reforme structurale riguroase, inclusiv modernizarea sistemului fiscal și restructurarea sectorului de stat, măsuri considerate dureroase, dar esențiale pentru dezvoltarea Chinei.
Stilul său direct și pragmatismul au atras atât susținere populară, cât și opoziție internă. El a fost recunoscut pentru integritatea sa fermă împotriva corupției și pentru modul unic de exprimare, care a diferit de discursurile ceremoniale ale altor lideri comunisti.
Unul dintre discursurile sale memorabile, ținut în 1998 la preluarea mandatului de premier, exprimă determinarea sa: „Indiferent dacă există un câmp minat sau o prăpastie înaintea mea, voi merge înainte fără ezitare și voi face tot posibilul până la moarte.”
De la epurări politice la vârfurile puterii
Născut în provincia Hunan, Zhu a absolvit ingineria electrică la prestigioasa Universitate Tsinghua. Traiectoria sa politică a fost marcată inițial de epurări, după ce a criticat deciziile economice în timpul regimului lui Mao Zedong. Reabilitat după moartea lui Mao, a urcat treptat în ierarhia partidului, devenind primar al Shanghai-ului în 1988, iar apoi vicepremier cu responsabilități economice în 1991.
Aderarea Chinei la OMC și impactul global
În calitate de coordonator al economiei naționale, Zhu Rongji a reușit să controleze inflația, să reformeze sistemul monetar și să protejeze țara de efectele crizei asiatice din 1997. A fost arhitectul aderării Chinei la Organizația Mondială a Comerțului, un moment definitoriu pentru echilibrul economic global.
Totodată, măsurile sale de eficientizare a companiilor de stat au generat disponibilizarea a milioane de muncitori, un aspect controversat al reformelor sale, dar considerat necesar pentru competitivitatea Chinei pe piața mondială.
