Conform informațiilor obținute de The New York Times, Vladimir Putin a convocat în decembrie 2025 conducerea serviciilor secrete ruse pentru a le transmite o misiune clară și deosebit de importantă: distrugerea organizațiilor NATO și Uniunea Europeană prin acțiuni din interior.
Strategia folosește metode complexe și variate, incluzând recrutarea unor personalități cu influență locală – politicieni, jurnaliști, experți și formatori de opinie – pentru a induce narațiuni favorabile Rusiei, alimentând resentimente împotriva Alianței Nord-Atlantice și UE, și exacerband diviziunile interne în statele vizate. La acestea se adaugă atacuri cibernetice, acte de sabotaj și incursiuni cu drone, menite să destabilizeze sistemele și infrastructura țărilor occidentale.
Este de asemenea luată în calcul, începând din această toamnă, o escaladare limitată ce ar putea consta într-un atac punctual asupra unui stat membru NATO, posibil sub steag fals, atribuindu-se vina Ucrainei, sau prin ocuparea discretă a unei mici porțiuni teritoriale folosind forțe militare fără însemne. Potențialele ținte ar fi statele aflate pe flancul estic al NATO, după modelul anexării peninsulei Crimeea, conform The Wall Street Journal.
În acest context, Republica Moldova este considerată de Kremlin un element-cheie. Moscova vede în această țară un „cap de pod” necesar pentru extinderea influenței sale geopolitice și pentru a-și atinge obiectivele de slăbire a NATO și Uniunii Europene.
Serviciile occidentale confirmă faptul că Vladimir Putin își menține intenția de a controla întreg teritoriul Ucrainei, probabil printr-un efort etapizat. Unul dintre scopuri este cucerirea regiunii sudice a Ucrainei, pentru a crea un coridor terestru ce să lege Rusia de Republica Moldova. De acolo, operațiunile militare și cele hibride ar putea fi extinse împotriva țărilor occidentale.
Pe lângă diversele forme de propagandă și influență, Moscova folosește și factori geografici și economici în campaniile sale destabilizatoare. În martie, un atac asupra unei centrale hidroelectrice din apropierea graniței moldo-ucrainene a contaminat rezervele de apă în ambele țări. Ulterior, drone rusești au lovit o linie electrică crucială din vestul Ucrainei care alimenta Republica Moldova, provocând pene de curent extinse.
Statele NATO, în special cele din flancul estic, sunt supuse, zilnic, presiunilor „în zona gri” a războiului hibrid, după cum afirmă generalul Carsten Breuer, inspector general al Forțelor Armate Germane. Aceasta implică o serie tot mai mare de acțiuni menite să destabilizeze guvernele și instituțiile europene. În ciuda consumului masiv de resurse în războiul din Ucraina, Rusia își adaptează economia și capacitățile militare pentru a pregăti un posibil conflict amplu cu Occidentul.
În această situație, Polonia și țările baltice au consolidat fortificațiile la granițele lor estice, pregătindu-se pentru eventuale agresiuni.
Oficialii serviciilor de informații occidentale subliniază că miza nu este doar o potențială agresiune militară directă, ci impactul destabilizator asupra coeziunii politice a Alianței NATO, în cazul unei dezbateri controversate privind răspunsul și măsurile ce ar trebui luate.
