Ministerele Muncii, Finanțelor, Educației și Sănătății au prezentat o versiune actualizată a legii salarizării, în scopul respectării jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce condiționează accesarea a 770 de milioane de euro, conform surselor Libertatea.
Modificările vizează în special sectoarele Educației și Sănătății, considerate cele mai sensibile în cadrul negocierilor cu sindicatele. Discuțiile au continuat și în ultimele săptămâni, implicând liderii partidelor din fosta coaliție PSD-PNL-USR-UDMR, multe întâlniri având loc la Cotroceni.
Ultima rundă de negocieri, derulată pe 25 august, a durat două ore, însă nu s-a ajuns la un acord concret, fiind hotărâtă continuarea dialogului. Experții din ministerele implicate vor continua consultările până la termenul-limită prevăzut pentru adoptarea legii, 31 august, deși perspectivele apar limitate.
Amânări repetate și context politic complicat
Adoptarea legii salarizării s-a confruntat cu multiple amânări – inițial preconizată pentru 2023, a fost amânată până în 2026 de către Guvernul PSD-PNL de la acel moment. Anul acesta, fostul ministru al Muncii, Florin Manole (PSD), nu a mai prezentat legea, iar Guvernul a fost demis cu sprijinul PSD și AUR.
Ulterior, ministrul interimar Dragoș Pîslaru (PNL) a propus un proiect ce elimina aproximativ jumătate dintre sporurile din sectorul bugetar și îngheța salariile care depășeau coeficienții stabiliți prin lege. Inițial, impactul bugetar era estimat la 8 miliarde de lei, dar discuțiile cu sindicatele au ridicat această cifră la 12-18 miliarde de lei.
Comisia Europeană a respins însă alocările suplimentare, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare (PNL), a avertizat că majorările care depășesc suma negociată vor trebui asumate anual. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a propus taxarea mediului privat pentru a susține legea, însă această idee a fost criticată de economiști și analiști.
Noua propunere și modificările-cheie
Draftul actual prevede intrarea în vigoare a legii la 1 decembrie 2026, cu o valoare de referință stabilită la 4.000 de lei, ușor sub cea din prima variantă a proiectului (4.100 de lei). Guvernul va avea dreptul să ajusteze această sumă în funcție de recomandările Comisiei Europene din rapoartele semestriale privind situația financiară.
O atenție specială este acordată sectorului Sănătății, unde sporurile salariale vor putea depăși plafonul de 20%, iar diferența va fi acoperită prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursele de finanțare.
De asemenea, finanțarea salariilor în unitățile sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate va fi asigurată prin transferuri distincte de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, evidențiate ca poziții separate în buget.
Sporuri pentru profesorii cu vechime și alte măsuri
Legea introduce bonusuri de senioritate pentru profesorii cu o vechime de 30 de ani, recunoscând astfel experiența acumulată în domeniul Educației. Aceste măsuri vin în contextul revendicărilor și sensibilităților sectorului educațional.
Proiectul încearcă să găsească un echilibru între creșterea veniturilor personalului bugetar și constrângerile bugetare impuse de partenerii externi și de realitățile economice interne.
