România a trecut prin diverse stiluri de conducere la nivel prezidențial, de la un președinte jucător, Traian Băsescu, la unul perceput ca un președinte călător sau chiar detașat, Klaus Iohannis, iar acum are un președinte mediator în persoana lui Nicușor Dan. În prezent, medierea pare a se desfășura între grupurile politice din centrul puterii, unele cu intenții de corupție fără limite, altele preocupate de respectarea unor ținte fiscale echilibrate.
Opinia exprimată este că viitorul președinte al României ar trebui să se distingă printr-o atitudine de luptător. Nu pentru interesele partidelor politice, camarilei prezidențiale sau ale marilor corporații care adesea promovează produse inutile, ci în primul rând pentru poporul român, în virtutea mandatului primit prin votul cetățenilor.
Un moment important a fost vineri, 29 mai 2026, când România a fost pusă la încercare de către forțe adverse. Liderii Federației Ruse au făcut chiar ironii publice la adresa României, în timp ce conducerea de la București a demonstrat slăbiciuni privind relația de încredere cu cetățenii.
Printre meritele lui Nicușor Dan se numără convocarea rapidă a ședinței CSAT în aceeași dimineață, consultarea cu responsabilii instituțiilor de securitate națională și gestul simbolic de închidere a unui consulat rus suspectat de activități de spionaj, situat într-o zonă de o importanță strategică majoră - Constanța, Dobrogea. De asemenea, la conferința de presă de după ședința CSAT, președintele a adoptat un ton sobru, mai adecvat, spre deosebire de reacții anterioare. În acea zi, a susținut o vizită în zona afectată de incident, Galați, demonstrând astfel grijă față de cetățenii afectați.
Totuși, unele aspecte au fost criticate. Nu a fost invocat articolul 4 din Tratatul NATO, posibil din cauza unor rezerve legate de relația cu secretarul general NATO, Mark Rutte, care ar fi fost afectat de gestul fostului președinte Iohannis de a-i contracandida postul în 2024. De asemenea, la Galați, președintele a avut momente inadecvate atât verbal, cât și non-verbal, cu glume și râsete nepotrivite, și a transmis mesaje ambigue legate de detaliile incidentei dronei lovite și suferința victimelor, subestimând durerea acestora.
În paralel, Ilie Bolojan, vicepreședinte CSAT, a confirmat că excelența la nivel local nu echivalează cu pregătirea pentru politicile naționale de securitate. El a lipsit rușinos de la ședința CSAT imediat după atac, preferând să susțină un discurs în fața unor aleși locali pe teme mult mai puțin importante, demonstrând astfel lipsă de implicare în cel mai grav atac convențional asupra teritoriului României din ultimele decenii.
Din perspectiva unui cetățean obișnuit, rămân semne de întrebare privind eficiența și coerența politicii naționale de apărare. Pactul pentru Apărare semnat în 2015 de Klaus Iohannis împreună cu liderii partidelor a dus la alocarea a zeci de miliarde de euro pentru echipamente militare, însă realitățile recente ridică dubii legate de modul în care aceste resurse au fost valorificate în sprijinul securității naționale.
