Un cetățean român și-a achiziționat un automobil de lux, un Ferrari, și l-a înregistrat pe firma sa de curățenie, deși activitatea companiei nu are nicio legătură cu domeniul auto. Cazul a fost dezvăluit recent de Adrian Nica, directorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
În cadrul unei conferințe de presă organizate cu prilejul lansării International Fiscal Association (IFA) România, Adrian Nica a explicat că autoritățile fiscale au descoperit un caz grav de evaziune fiscală. Proprietarul firmei de curățenie și-a trecut pe firmă costisitorul Ferrari, iar în urma unor controale detaliate a rezultat că firma făcut evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 18 milioane de lei.
„Vom scoate la vânzare un Ferrari curând. Am verificat un contribuabil care și-a luat un asemenea autoturism pe firma de curățenie și am identificat evaziune fiscală în proporții considerabile, estimată la 18 milioane de lei”, a declarat Nica.
Directorul ANAF a mai menționat că modelul acțiunilor de control fiscal s-a inspirat din practica italiană, unde autoritățile supraveghează atent persoanele care achiziționează mașini de lux, exemplificând cu cazul unui fotbalist român transferat în Italia, care a fost controlat repetat de Guardia di Finanza după ce și-a cumpărat un Aston Martin.
Peste 12.000 de contribuabili cu risc fiscal ridicat în România
În aceeași conferință, Adrian Nica a subliniat că peste 12.000 de contribuabili din România au fost identificați cu un profil de risc ridicat pentru evaziune fiscală. „Este o situație îngrijorătoare, iar ANAF va monitoriza atent și va lua măsuri pentru a separa contribuabilii onești de cei care încalcă legea”, a afirmat Nica.
Pentru a îmbunătăți procesul de detectare și verificare, ANAF intenționează să implementeze tehnologii de Inteligență Artificială care să faciliteze identificarea rapidă a riscurilor fiscale și să ofere asistență contribuabililor, reducând astfel timpul de așteptare pentru răspunsuri și consultanță.
Directorul ANAF a mai atras atenția asupra dificultăților întâmpinate în obținerea informațiilor financiare din țările membre UE după aderarea României în spațiul Schengen, subliniind că, deși există schimb de informații și acces la tranzacțiile efectuate cu cardul, colectarea datelor relevante rămâne o provocare.
