Un nou record mondial de viteză a fost stabilit de un vehicul alimentat cu hidrogen, care a atins 653,9 km/h pe terenul salin de la Bonneville, Utah. JCB Hydromax, un prototip lung de aproape 10 metri, transformă motoarele utilizate la excavatoarele JCB pentru a dezvolta o putere impresionantă de aproximativ 1.600 CP.
Acest model experimental nu este un autovehicul obișnuit, ci o mașină concepută special pentru doborârea recordurilor. Motorul său este format din două unități cu ardere internă modificate, alimentate cu hidrogen și derivând din tehnologia motoarelor JCB folosite în sectorul utilajelor grele. Fiecare motor a fost puternic optimizat pentru a atinge 800 CP, diminuând totodată greutatea cu circa 100 kilograme, în contextul unui program de cercetare și dezvoltare de circa 100 de milioane de lire sterline derulat de JCB în ultimii cinci ani.
Construcția automotorului a fost realizată de Prodrive, în timp ce sistemul de transmisie a fost dezvoltat de Xtrac, asigurând puterea necesară tuturor celor patru roți printr-un sistem complex de ambreiaje și transmisii. Pentru validarea recordului, regulamentul FIA impune două curse în sensuri opuse, iar JCB Hydromax a înregistrat viteze de 644,7 km/h și respectiv 663,2 km/h, rezultând o medie oficială de 653,909 km/h.
Acest rezultat depășește cu mult recordul anterior al vehiculelor cu motoare pe hidrogen, care era sub 300 km/h, și îl întrece chiar și pe cel al vehiculelor cu pilă de combustie alimentate cu hidrogen, în jur de 488 km/h. Pentru a pune viteza în perspectivă, un avion ușor de model Cessna 172 se deplasează, în mod normal, cu aproximativ 200 km/h, iar multe avioane mici cu elice nu ating viteze apropiate de cele obținute de Hydromax.
La volanul acestui proiect tehnologic se află Andy Green, pilot reputat cunoscut pentru recordul absolut de viteză pe uscat de 1.227,985 km/h atins în 1997 cu ThrustSSC, devenind astfel prima persoană care a depășit viteza sunetului pe uscat. De asemenea, Green a fost pilotul care, în 2006, a stabilit recordul mondial pentru vehicule diesel cu 563,4 km/h, revenind astfel, după două decenii, într-un nou demers istoric pe terenul din Utah.
Deși performanța este remarcabilă, aceasta nu indică o viitoare aplicare practică pentru vehiculele de consum, ci mai degrabă evidențiază potențialul tehnologic al motoarelor cu ardere internă pe hidrogen, într-un context în care industria automobilistică caută soluții sustenabile care să concureze cu bateriile electrice și combustibilii tradiționali.
