Tufișul Memoriei Naționale – parcul de 4 milioane de euro, dedicat eroilor, girat de MApN și lansat cu fanfară de „baronul” Marian Oprișan, e pe cale să devină teren de vânătoare

Soldații români căzuți pe câmpurile de bătălie din Primul Război Mondial au ajuns pretext pentru o cheltuială inutilă de 4 milioane de euro, bani publici.

Proiectul care viza plantarea unei păduri în numele eroilor a reprezentat un exercițiu de imagine pentru fostul președinte al CJ Vrancea, Marian Oprișan. Pentru succesorii acestuia în fruntea județului, Parcul Memoriei Naționale înseamnă, mai degrabă, o moștenire împovărătoare, pe care încearcă, discret, s-o paseze către alte unități administrativ teritoriale.

„Fiecare erou va fi reprezentat în mod simbolic de un stejar”

Firește, pădurea nu e încă pădure. Nu e nici măcar parc. E un teren îngrădit, pe care cândva au fost stâne. Un loc nu foarte prielnic vegetației, așadar. Ați putut citi în Libertatea cum au trecut stejarii plantați prin chinurile secetei și ale administrației.

Istoria acestei investiții începe în pas de marș și se încheie târâș pe coate. În 2017, Consiliul Județean Vrancea, condus la acea vreme de Marian Oprișan, a lansat proiectul plantării lângă Mărășești a unei păduri în memoria soldaților români morți în Primul Război Mondial. Proiectul se înscria în seria celebrării Centenarului Marii Uniri și a costat, în total, în jur de 4 milioane de euro, din care doar 2,3 milioane de euro au fost plătiți în urma unor licitații publice.

„Din dorința de a onora memoria ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă din Primul Război Mondial, s-a născut ideea plantării unei păduri de stejari pe o suprafață de 75 ha, sub forma unui parc deschis publicului, în apropierea Mausoleului Mărășești. Fiecare erou căzut în Primul Război Mondial, care şi-a jertfit viaţa pentru realizarea Marii Uniri de la 1918, va fi reprezentat în mod simbolic de câte unul din cei 350.000 de stejari care vor constitui Parcul Memoriei Naționale”, anunța CJ Vrancea, pe site-ul oficial.

Puieți donați de Romsilva, proiect gratis de la studenți

În prima fază, puieții de stejar au fost donați de Romsilva. Terenul, preluat din extravilanul orașului Mărășești, a fost pregătit, cu titlu de sponsorizare, de două societăți comerciale, SC Agricola Prod SRL și SC Wood Field SRL.

Plantările au fost făcute cu voluntari, mobilizați de partenerii din proiect: Ministerul Apărării Naționale. Antena 3, Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Titlul proiectului, RO-Mândria, a fost „împrumutat” dintr-o campanie a cotidianului Jurnalul Național.

Pe baza unui parteneriat din iunie 2018, dintre CJ Vrancea și Facultatea de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, studenții au propus mai multe proiecte de amenajare peisagistică a Parcului Memoriei Naționale. Proiectul câștigător a fost desemnat „Roata Unirii”, după cum preciza site-ul CJ Vrancea.

Proiectul prevedea amenajarea a patru zone, practic, un mic orășel de agrement, cu „un amfiteatru și o scenă pentru comemorarea eroilor”, ateliere meșteșugărești, case tradiționale, spații de joacă pentru copii, spații pentru alimentație, „un mic traseu virtual pentru a înțelege mai bine ideea războiului”, piste de biciclete, un parc de tip Aventura, o zonă pentru Airsoft. Firește, nu puteau lipsi din peisaj busturi ale eroilor din Primul Război Mondial.

Prima licitație pentru împădurire: 1,5 milioane de euro pentru două firme din Dolj

Ar fi fost prea frumos și prea ieftin, cu voluntari, donații, sponsorizări și idei de la studenți După ce primii puieți plantați s-au uscat în proporție alarmantă, CJ Vrancea a apelat la profesioniști în silvicultură. În noiembrie 2018, a încheiat un contract cu asocierea SC Terra Silva SRL (lider) și SC Terra Forest SRL, două firme din județul Dolj. Valoarea inițială a contractului, atribuit prin licitație, a fost de aproximativ 1,5 milioane de euro.

Obiectul contractului, conform anunțului din SEAP, era „servicii de împădurire a suprafeţei de 53 de hectare cu un număr de 238.500 puieţi de stejar şi a serviciilor de întreţinere permanentă a culturilor forestiere instalate pe suprafaţa de 74,44 de hectare, până la realizarea stării de masiv (şase ani de la plantare), în cadrul proiectului Parcului Memoriei Naţionale «Stejarii României - 100 de ani de istorie şi demnitate» - RO MÂNDRIA”.

În februarie 2024, CJ Vrancea a încheiat un nou contract cu Terra Silva SRL în valoare de 611.000 de euro, tot pentru Parcul Memoriei Naționale. De data asta, pentru „lucrări de adaptare a documentației tehnice la situația din teren și condițiile pedo-climatice actuale, pe o perioadă de 3 ani, constând în împădurirea unei suprafațe de 39,47 ha, precum și întreținerea permanentă a culturilor forestiere instalate pe suprafața de 63,33 ha pe o perioadă de 3 ani”.

Prețul a crescut cu 1,1 milioane de euro, prin hotărâri de CJ

Gardul de sârmă ghimpată susținută cu stâlpi de lemn a reprezentat o achiziție separată și a costat 215.000 de lei, inclusiv TVA (în jur de 43.000 de euro). De la Romsilva, au fost achiziționate servicii de pază a pădurii, în valoare de 1.500 de euro.

Valoarea totală a investiției, în proiectul inițial, era de 11.689.079 de lei, inclusiv TVA (aproximativ 2,4 milioane de euro). Iar durata proiectului, de 72 de luni (H.C.J. Vrancea nr. 248 din noiembrie 2017). Dar durata a devenit 108 luni, iar evizul inițial al lucrărilor a trecut prin nu mai puțin de nouă actualizări, potrivit documentelor de pe site-ul CJ Vrancea. În octombrie 2025, după ultima actualizare, costul total al proiectului Parcul Memoriei Naționale ajunsese la 17.710.055 de lei, inclusiv TVA (aproximativ 3,5 milioane de euro). Cu 1,1 milioane de euro mai mult decât prețul inițial.

Diferența este explicată parțial, în hotărârile de CJ, prin lucrări suplimentare necesare la Parcul Memoriei Naționale sau prin faptul că, de pildă, contractul inițial prevedea udatul manual, dar realitatea din teren a demonstrat că e nevoie de irigat mecanizat.

Zeci de mii de euro au mers către proiecte tehnice, documentații tehnice, studii de fezabilitate, organizare de șantier. „Cheltuielile diverse și neprevăzute” au fost de peste 100.000 de euro.

În 2020, la șefia CJ Vrancea a fost ales liberalul Cătălin Toma, social-democratul Marian Oprișan trecând în poziția de vicepreședinte al Consiliului. Din 2024, PSD a revenit la cârma județului, prin președintele Nicușor Halici.

Contract de prestări servicii cu Ocolul Silvic Focșani

Nici urmă de amfiteatre, piste velo și ateliere meșteșugărești în împrejmuirea numită Parcul Memoriei Naționale. Stejarii, cei mai norocoși dintre ei, au dimensiunea unor tufișuri. Cei mai prizăriți se zbat să depășească ciulinii și ierburile care-i acoperă din abundență. Unii copăcei au frunzele pătate cu alb, de la făinare, o ciupercă fatală pentru stejarii tineri.

Plantația se află în Lunca Siretului și e înconjurată, din toate părțile, de balastiere. Este greu accesibilă, nu doar pentru că lipsesc indicatoarele, ci și pentru că drumurile sunt de pământ și pietriș. Până la „Roata Unirii”, te lasă roțile pe coclauri. Nici vorbă să ajungi cu bicicleta prin zonă.

Într-un răspuns pentru ziar, CJ Vrancea afirmă că este, în continuare, singurul administrator al Parcului Memoriei Naționale. A delegat doar întreținerea obiectivului.

„În vederea asigurării pazei și a lucrărilor necesare administrării fondului forestier, Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Vrancea a încheiat cu Direcția Silvică Vrancea, prin Ocolul Silvic Focșani, un contract de prestări servicii silvice, care are ca obiect asigurarea pazei pentru zona de câmpie, precum și desfășurarea altor activități cu caracter tehnic, executate în scopul aplicării regimului silvic”, se arată în răspuns.

Conducerea CJ Vrancea a propus Primăriei Mărășești să preia Parcul Memoriei Naționale, însă a fost refuzată. „Ne-au spus că am putea concesiona terenul unor asociații de vânătoare, să-l folosească ele și să se ocupe de întreținerea lui”, ne-au declarat surse din Primăria Mărășești.

Cele două firme care s-au ocupat de plantarea stejarilor, sub supravegherea Romsilva, fac în continuare afaceri, de predilecție, cu instituții ale statului.

SC Terra Silva SRL, din Craiova, înființată în 2005, îl are ca asociat unic și administrator pe Iulian-Ionică Băcioiu. Societatea este implicată, singură sau în asocieri, în numeroase contracte de construcții de autostrăzi, de prevenit deșertificarea terenurilor din sudul Olteniei și de furnizat lemne de foc.

Terra Forest SRL, cu sediul în comuna Cerat, Dolj, a fost înființată în 2007. Asociat unic este Marin Stîngă, iar administrator este Gheorghe Sandu.

Cât despre Marian Oprișan, ultimele știri despre el erau legate de împrumutul de 1,5 milioane de euro pe care afirma că l-a primit de la propria mamă. La Consiliul Județean Vrancea, lucrează, ca șef serviciu, doar soția lui, Mihaela Oprișan.