Pe 2 iulie, Tribunalul București a hotărât să respingă cererea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, acuzat în dosarul privind azilele ilegale din județul Bihor. În schimb, instanța a dispus plasarea acestuia sub control judiciar. Documentele oficiale consultate pe 6 iulie scot în evidență raționamentul instanței în această decizie, iar DIICOT a formulat contestație, urmând ca aceasta să fie analizată de Curtea de Apel București.
Tribunalul a subliniat că, deși există suspiciune rezonabilă cu privire la întregul mecanism infracțional, probele existente nu individualizează clar persoanele vătămate în legătură cu toate faptele cercetate, nici circumstanțele exacte ale fiecărui act material. Cu cât fenomenul investigat este mai vast, cu atât este necesară o individualizare detaliată pentru a justifica o măsură restrictivă precum arestarea preventivă.
De asemenea, mai multe persoane aflate în azile au fost internate la recomandarea unor instituții publice, precum spitale, servicii de ambulanță sau asistență socială, ca urmare a lipsei locurilor disponibile în centrele rezidențiale autorizate, un aspect confirmat și de un raport al Avocatului Poporului inclus în dosar. Instanța a apreciat că această situație reduce riscul concret derivat din eliberarea inculpaților, deși nu înlătură suspiciunile.
Tribunalul a mai evidențiat că persoanele găzduite în aceste azile beneficiau de condiții minimale: spații de cazare adecvate, hrană, îmbrăcăminte, acces la medicație și servicii medicale, iar în caz de deces se urmau proceduri administrative și cele religioase necesare. Chiar dacă au fost constatate deficiențe în ceea ce privește personalul sau supravegherea, instanța a considerat că aceste condiții nu se încadrează în tiparul traficului de persoane tipic.
Hotărârea mai arată că nu s-au identificat indicii care să susțină riscul de sustragere a inculpatului: Viorel Pașca are domiciliu cunoscut și a răspuns la citări. În plus, activitatea ilegală a încetat după intervențiile autorităților, iar probele esențiale au fost deja ridicate, fără dovezi că ar fi fost tentativa de influențare a martorilor sau alterarea probelor.
Instanța face distincția clară între pericolul social abstract, adică gravitatea acuzațiilor și impactul asupra opiniei publice, și pericolul concret, necesar pentru a justifica restrângerea libertății. Jurisprudența CEDO citată în motivare subliniază că arestarea preventivă trebuie să servească exclusiv nevoilor anchetei și nu reacției publice sau răzbunării.
Mai mult, conform Curții Europene a Drepturilor Omului, măsurile privative de libertate sunt excepționale, iar regula este ca persoana să fie cercetată în stare de libertate. Tribunalul a apreciat că obligațiile impuse prin controlul judiciar, precum prohibiția de comunicare cu martorii și co-inculpații, interdicția de a părăsi țara și supravegherea polițienească, sunt suficiente pentru buna desfășurare a procesului penal.
Viorel Pașca, împreună cu soția și copiii săi, fost reținut inițial în dosarul cu azilele ilegale din Bihor, investigație declanșată în urma descoperirii a peste 401 decese și a condițiilor substandard în aceste centre. Procurorii DIICOT au efectuat numeroase percheziții în județ din 30 iunie, vizând destructurarea rețelei conduse de acesta.
