Tribunalul București a pronunțat la 9 iulie 2026 o hotărâre importantă într-un proces intentat de APADOR-CH împotriva Guvernului României, condus de Ilie Bolojan. Instanța a respins excepția formulată de Secretariatul General al Guvernului (SGG) și a dispus ca autoritățile să dezvăluie informațiile cerute încă din septembrie 2025 despre valoarea ajutoarelor militare oferite Ucrainei de la începutul acestui sprijin, în 2020.
Demersul APADOR-CH a fost inițiat pornind de la o solicitare simplă, dar esențială: cât de mari sunt, în termeni financiari, ajutoarele militare acordate Ucrainei? Însă răspunsul oferit de Ministerul Apărării Naționale a fost că aceste date sunt clasificare, fiind încadrate ca „nedestinate publicului” în hotărâri de guvern speciale.
APADOR-CH a continuat solicitarea, adresându-se Secretariatului General al Guvernului pentru a obține măcar numărul și data fiecărei hotărâri guvernamentale privind aceste ajutoare, cât și detalii despre clasificarea lor conform Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Nu s-a cerut conținutul acestor acte sau aspecte operative, ci doar informații minimale despre existența și cadrul legal al lor.
În răspunsul din septembrie 2025, SGG a refuzat să furnizeze aceste date, invocând prevederi legale referitoare la protecția informațiilor, fără însă a dovedi că există un act concret de clasificare emis conform procedurilor prevăzute de lege.
APADOR-CH a subliniat în acțiunea sa că simpla afirmație că informațiile țin de „apărarea națională” este insuficientă pentru secretizare dacă nu există un act legal care să justifice aceasta. De asemenea, asociația a evidențiat că numărul și data unei hotărâri de Guvern nu pot fi considerate secrete și că ascunderea acestor detalii ridică suspiciuni și este o practică abuzivă.
În argumentația publică, APADOR-CH a afirmat că având în vedere că ajutoarele provin din fonduri publice, cetățenii au dreptul legitimat să fie informați, cel puțin minimal, despre modul în care sunt alocate aceste resurse, mai ales în contextul solicitărilor de austeritate la nivel național. În plus, secretizarea excesivă nu contribuie la securitatea națională, ci dimpotrivă, subminează încrederea publică și promovează teorii conspiraționiste.
Hotărârea Tribunalului poate fi contestată prin recurs de Guvern, în termen de 15 zile de la primire.
Menționăm că ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat în ianuarie 2026 că România trebuie să anunțe public suma totală a ajutoarelor militare oferite Ucrainei de la declanșarea războiului din februarie 2022, indiferent de forma acestora. Totodată, el a precizat că decizia de secretizare a revenit Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), aflat atunci sub conducerea fostului președinte Klaus Iohannis.
