Poliția Română are deschise în acest moment 72.000 de dosare de fraudă și înșelăciune, iar în prima jumătate de an au fost deschise un număr de 15.000 și au fost rezolvate 10.000, arată datele instituției.
Cele 15.000 de cazuri deschise noi înseamnă o medie aproape 83 pe zi, adică aproape 3,5 pe oră.
În ritmul actual, la fiecare șase luni numărul total de dosare crește cu câte 5.000.
Doar un sfert sunt raportate
Însă cazurile raportate la Poliție nu sunt nici pe departe toate: estimările arată că doar un sfert din total ajung raportate la autorități (28%), astfel că numărul total ar fi de patru ori mai mare, ceea ce înseamnă un număr statistic de 14 pe oră.
Potrivit lui Alin Becheanu, șeful diviziei de monitorizare a fraudelor și prevenție din cadrul ING, cele mai importante tipuri de fraude sunt investițiile false, impersonarea băncilor sau autorităților, fraudele romantice, fraudele de pe site-uri de vânzări și compromiterea conturilor de afaceri.
Reflexul de a verifica
Structura acestora s-a schimbat: dacă în ultimii ani pe primul loc erau tentativele de phishing, prin care oamenilor li se cer date bancare sau de autentificare, în acest moment au prevalență apelurile de la call center-uri false.
„Folosim instrumente inteligente, dar nu avem reflexul de a verifica. Nu ținem pasul cu atacatorii, nici unii experți nu mai știu ce e real și ce nu. Se exploatează vulnerabilitatea umană, ingineria socială. Este manipulat emoțional. În ultimii ani, cele mai multe incidente erau cele de phishing. Acum majoritatea tentativelor de fraudă sunt prin telefon: ești sunat și atacatorul îți spune o poveste, impersonează o autoritate, o bancă, Ghișeul.ro, ți se spune că ai primit o moștenire sau o amendă etc.”, a declarat Mihai Rotariu, șeful direcției de comunicare și marketing din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Acesta spune că oamenii pot fi sunați prin VoIP (voice over IP), ceea ce permite infractorilor să facă să apară pe telefonul victimelor că sunt sunate de la bănci sau autorități legitime.
Reprezentanții Poliției au prezentat imagini cu adevărate call centere destructurate, de unde erau sunați oameni pentru a fi escrocați. Call centerele care vizau România se află cel mai adesea în Republica Moldova sau Ucraina, în vreme ce din țara noastră sunt sunați cetățeni din Occident.
Bătrânii, expuși
Alexandra Dobre, președintele Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, spune că șase seniori din zece au experimentat o fraudă online, iar cea mai expusă categorie este cea cu vârsta între 50 și 59 de ani.
Un procent de 69% dintre bătrânii întrebați au spus că au apelat la Poliție, iar 47% au blocat contactele frauduloase.
Un procent de 30% dintre aceștia nu au raportat fraudele la poliție, iar aproape un sfert nu au știut cum să procedeze.
Conform datelor, bătrânii au experimentat o medie de 2,1 fraude diferite, iar aceștia cunosc 7 din 13 tipuri posibile de fraude.
Cele mai cunoscut sunt apelurile de bănci (66%), linkurile suspecte (63%), în vreme ce locul al treilea este ocupat de ofertele cu prețuri nerealiste (61%).
Un procent de 89% dintre participanții la studiu au spus că tentativele de fraudă prin care au trecut nu le-au produs pierderi financiare importante.
