În ziua a 71-a a conflictului dintre Iran și Statele Unite, tensiunile rămân ridicate, iar reacțiile oficialilor iranieni la propunerea recentă de pace a Pentagonului subliniază prăpastia dintre cele două puteri.
Abbas Araghchi, ministrul de Externe al Iranului, a declarat că „iranienii nu cedează niciodată presiunilor” și a criticat decizia SUA de a alege „aventuri militare nechibzuite” în locul soluțiilor diplomatice, după noi atacuri americane. În schimb, secretarul de stat Marco Rubio a precizat că Washingtonul așteaptă un răspuns oficial din partea Teheranului cu privire la ultima propunere de pace transmise.
Perspectivele unui război de rezistență
Generalul american în retragere Mark Kimmitt a făcut o paralelă între actualul conflict cu Iranul și războaiele de rezistență istorice din Vietnam și Afganistan. El a criticat modul în care armata SUA abordează acest tip de război, menționând „eroarea numărării cadavrelor” – convingerea greșită că un număr mai mare de victime inamice duce automat la victorie.
Kimmitt a spus pentru Al Jazeera că distrugerea echipamentelor militare iraniene nu a adus vreun avantaj decisiv și că învățarea din trecut rămâne o provocare pentru SUA. În privința negocierilor, el estimează că viitorul va aduce fie o reluare serioasă a discuțiilor, fie o intensificare a conflictului armat.
Detalii despre propunerea de pace a SUA
Conform surselor americane, documentul trimis către Iran cuprinde 14 puncte esențiale. Acesta solicită ca Teheranul să renunțe pe termen lung (cel puțin 12 ani) la programele nucleare, inclusiv oprirea îmbogățirii uraniului și predarea unui stoc semnificativ de uraniu îmbogățit, aproximativ 440 kg la 60%. În schimb, SUA ar urma să ridice treptat sancțiunile, să deblocheze activele financiare iraniene blocate și să renunțe la blocada navală impusă porturilor iraniene. Un alt punct important este redeschiderea Strâmtorii Ormuz în termen de 30 de zile de la semnarea acordului.
Această ofertă americană vine în contextul în care, cu doar o săptămână înainte, Iranul propusese prin intermediul Pakistanului propriul său plan de pace. Propunerea anterioară a SUA din martie 2026 fusese respinsă de către Iran, care și-a exprimat temerile legate de eventualitatea unor atacuri suplimentare ale SUA și Israelului.
Reacția oficială și declarațiile liderilor iranieni
Până în prezent, răspunsul Teheranului rămâne neoficial, dar poziția exprimată de liderii iranieni este fermă. Deputatul Ebrahim Rezaei a calificat oferta americană drept o listă a dorințelor SUA, nu o propunere realistă. Mohamed Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a ironizat speculațiile privind un posibil acord, denunțând încercările de a impune încredere nerecunoscută prin intermediul mediilor sociale.
Incident recente și escaladarea tensiunilor
Conflictul în regiune continuă să fie marcat de acțiuni militare și acuzații reciproce. Iranul a acuzat joi Statele Unite că au vizat un petrolier și o altă navă în apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite. Totodată, forțele aeriene americane au fost acuzate că ar fi atacat zone civile din mai multe locații iraniene, inclusiv Bandar Khamir și Insula Qeshm.
Pe de altă parte, SUA susțin că navele lor au fost ținta unor atacuri cu rachete și drone iraniene în Strâmtoarea Ormuz, iar riposta militară americană a fost orientată spre neutralizarea acestor amenințări. Situația rămâne fluidă și tensionată, cu riscul unei escaladări majore în contextul discuțiilor diplomatice încă nedecise.
