În contextul deteriorării economice, al intensificării măsurilor represive și al restricțiilor impuse pe internet, se amplifică disputele între grupurile din conducerea Rusiei, relevă un reportaj The Washington Post, care citează o sursă guvernamentală rusă. Aceste conflicte se desfășoară între o coaliție de oficiali din Kremlin, condusă de Serghei Kirienko, și directorii Serviciului Federal de Securitate (FSB), succesorul KGB-ului sovietic.
FSB susține că limitarea accesului la internet este esențială pentru a preveni formarea unor mișcări de opoziție împotriva administrației președintelui Vladimir Putin. În schimb, echipa condusă de Kirienko propune gestionarea situației prin mijloace politice și strategii mai subtile.
Confruntarea intensă între aceste tabere amintește de criza din 1996, când președintele Boris Elțîn se afla sub presiunea de a-și asigura un nou mandat în contextul slăbirii influenței sale. Atunci, „șoimii” din anturajul lui Elțîn sugerau amânarea sau anularea alegerilor, chiar prin impunerea legii marțiale, în timp ce oligarhii mizează pe campanii electorale controlate pentru a-și maximiza câștigurile politice și economice. Tot în această perioadă tumultoasă, Vladimir Putin a început să-și consolideze poziția în centrul decizional al Moscovei.
Potrivit unei surse citate de Washington Post, „istoria pare să se repete”, întrucât Kirienko și echipa sa încearcă să-l convingă pe Putin că situația poate fi stabilizată prin tactici politice, în timp ce FSB militează pentru măsuri autoritare și înăsprirea controlului asupra societății.
Controlul tot mai amplu al FSB asupra internetului a redus semnificativ popularitatea președintelui, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Un sondaj VTsIOM publicat la sfârșitul lunii aprilie înregistrează o rată de aprobare de doar 65,6%, minimul de după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022.
Presiunile crescânde din interiorul puterii amenință pozițiile liderilor politici și securitari din Rusia. Cercetătorul Aleksandr Baunov, de la Centrul Carnegie, evocă „un haos administrativ iresponsabil” și o schimbare profundă a sentimentelor față de Putin, marcate de un declin al optimismului economic și al patriotismului convențional.
Potrivit analizei politologice a Tatianei Stanovaia, tensiunile interne, intrigile și temerile privind pierderea controlului au atins un nivel atât de ridicat încât riscă să afecteze stabilitatea liderilor din vârful puterii. Ea mai subliniază apariția unor dubii privitoare la existența unui plan clar al Kremlinului pentru continuarea conflictului din Ucraina.
Surprinzător, criticile la adresa regimului vin și din partea unor susținători tradiționali, precum influencerța Viktoria Bonia și liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, care avertizează că Kremlinul se află în pragul unei crize similare celei din 1917. De asemenea, bloggerul prorăzboi Ilia Remeslo, cunoscut pentru susținerea regimului, și-a exprimat nemulțumirile față de direcția curentă.
