În ultimele 12 luni, țările europene membre NATO au majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare, înregistrând o creștere medie de aproximativ 20%, conform datelor recente publicate înaintea summitului Alianței de la Ankara.
Această creștere este consecința angajamentelor stabilite la summitul NATO de anul trecut de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru securitate și apărare. Investițiile vizează un portofoliu variat, de la avioane de luptă și submarine până la sisteme antiaeriene și dezvoltarea infrastructurii militare.
Conform rapoartelor NATO, Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) și think tank-ului Atlantic Council, cheltuielile militare ale țărilor europene membre NATO au ajuns la 514 miliarde de euro, cea mai mare valoare din anii ’50. În același timp, cheltuielile militare ale Statelor Unite s-au redus cu 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, o scădere explicată în principal prin lipsa unor noi pachete de sprijin pentru Ucraina aprobate de Congresul american.
Tranziția responsabilității către Europa devine tot mai vizibilă, cu țările est-europene în fruntea investițiilor militare. Polonia alocă în prezent 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia susțin, de asemenea, sume semnificative din cauza percepției unei amenințări directe din partea Rusiei.
Norvegia a devenit primul stat european care cheltuiește mai mult pe cap de locuitor pentru apărare decât Statele Unite, cu o contribuție medie anuală de 3.000 de euro per cetățean, comparativ cu 2.500 de euro în SUA.
Germania se evidențiază printr-o majorare spectaculoasă a bugetului militar, crescându-l cu 24% până la circa 97 de miliarde de euro, ajungând astfel cel mai mare investitor european în domeniul apărării. Pentru finanțarea acestor investiții, Berlinul a creat un fond special, Sondervermögen, care operează în afara bugetului tradițional, iar implementarea acestuia a necesitat modificări constituționale.
Pe de altă parte, unele țări, precum Belgia, rămân în urma tendințelor generale. Deși respectă pragul minim recomandat de NATO, aproximativ 2% din PIB, doar 13% din buget este folosit pentru achiziții noi, restul fiind alocat salariilor și pensiilor. Situații similare persistă în alte state europene, unde costurile cu personalul afectează finanțarea modernizării armatei.
Printre investițiile majore se numără achiziția de avioane de luptă Eurofighter, submarine performante și sisteme anti-drone. Germania a comandat sisteme antiaeriene Patriot, precum și sute de unități Skyranger 30, special concepute pentru neutralizarea dronelor la costuri reduse, această necesitate devenind evidentă în condițiile războiului modern.
