Karyna Lohvynenko, o tânără de 21 de ani stabilită în Marea Britanie, se confruntă cu o situație din ce în ce mai des întâlnită pe piața muncii, cunoscută drept „ghosting”. Deși deține un CV remarcabil, cu experiență la Națiunile Unite și studii avansate în guvernanță, aplicațiile sale de angajare rămân aproape toate fără răspuns, transmite BBC.
Originară din Ucraina, Karyna a absolvit Cardiff Metropolitan University cu o diplomă în afaceri și management, specializarea drept. De asemenea, ea urmează un masterat în guvernanță la Universitatea Cardiff și a acumulat experiență de lucru în organizații internaționale și consilii din Marea Britanie și Statele Unite. Inițial acceptată cu burse la mai multe universități din SUA, tânăra a fost nevoită să își schimbe planurile din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, relocându-se în Țara Galilor.
În ciuda acestor realizări și a trimiterii a peste 400 de candidaturi, Karyna a primit doar trei răspunsuri, toate pozitive, în timp ce restul a însemnat lipsa totală de reacție din partea angajatorilor. „Dacă trimit 70 de aplicații pe săptămână, răspund doar trei, iar pentru restul este o tăcere completă, nici măcar un e-mail de respingere”, declară tânăra.
Fenomenul „ghosting” în recrutare, o realitate în creștere
Michael Jones, consultant în recrutare, afirmă că „ghosting-ul” în procesul de selecție devine o practică tot mai comună. Mulți candidați cu profiluri solide rămân practic invizibili pentru angajatori, în special din cauza volumului mare de aplicații și a filtrării automate realizate de inteligența artificială.
„Ne confruntăm săptămânal cu tineri absolvenți care aplică la sute de posturi și tot nu reușesc să ajungă în etapa de interviu. Multe aplicații nici măcar nu sunt văzute de un recrutor uman, fiind eliminate automat de algoritmi”, explică el.
Jones subliniază că deși lipsa răspunsurilor poate părea descurajantă pentru candidați, aceasta se datorează, în principal, sistemelor automate care caută anumite modele în CV-uri, nu întotdeauna potențialul real al persoanei. „Este o problemă serioasă, deoarece AI filtrează conform unor pattern-uri, iar cei cu stiluri alternative sau experiențe nonconforme riscă să fie excluși fără șansă de a fi evaluați în mod corect.”
Un exemplu elocvent este o tânără care a ales să trimită CV-ul prin poștă, evitând filtrele automate, reușind să fie angajată imediat, iar managerul său a fost impresionat de această abordare.
O piață a muncii tot mai dificilă pentru tineri
Datele recente ale Oficiului Național de Statistică din Regatul Unit arată o creștere a ratei șomajului la 5,2% în 2025, iar în rândul tinerilor aceasta a atins 16,1%. Competiția pentru locuri de muncă este extrem de intensă, iar chiar și absolvenții bine calificați întâmpină obstacole majore în găsirea unui post.
Platforma LinkedIn a confirmat această tendință, raportând o competiție acerbă pentru joburi în rândul tinerilor din Marea Britanie. Un alt tânăr a aplicat la 1.000 de joburi fără succes în oraș, dar s-a angajat imediat după ce s-a mutat într-un sat mic cu doar 400 de locuitori.
În contextul dificultăților de angajare, emigrarea tinerilor britanici a crescut în mod alarmant. Între 2024 și 2025, aproape 700.000 de persoane au părăsit Regatul Unit, reprezentând cel mai mare flux migrator din ultimele decenii.
Recrutarea modernă: proces impersonal și dominat de tehnologie
Karyna povestește că experiența interviurilor și a selecției prin sisteme automate este adesea frustrantă și lipsită de contact uman, ceea ce sporește sentimentul de alienare pentru candidați. Această transformare a pieței muncii ridică semne de întrebare asupra modului în care pot fi evaluate corect și echitabil potențialele angajări, într-o lume dominată de inteligența artificială.
