În urma investigațiilor recente realizate de Recorder și Snoop, care au scos la iveală implicarea generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), în structurile de securitate ale regimului comunist și în episoadele represive din decembrie 1989 și mineriada din iunie 1990, a urmat o absență remarcabilă de reacții din partea clasei politice și a principalelor canale media din România.
Jurnalista de investigație Emilia Șercan atrage atenția asupra acestei tăceri generale, care, în opinia sa, reprezintă o tentativă organizată de a ascunde un subiect cu impact major asupra încrederii în instituțiile statului și transparența acestora. Ea subliniază că, la 24 de ore după difuzarea anchetei Recorder, niciun partid politic nu a emis o poziție oficială, iar liderii politici importanți au evitat să se exprime public.
Şercan remarcă faptul că acest blocaj se extinde și în presa televiziunilor mainstream, ale căror platforme online au omis să preia și să dezbată aceste dezvăluiri, îngrădind astfel accesul cetățenilor la această informație esențială și împiedicând o dezbatere publică sănătoasă. Acest context al tăcerii favorizează, în opinia ei, existența unor influențe puternice exercitate de conducerea SPP asupra factorilor de decizie politici.
Aspecte necunoscute până acum și lipsa verificărilor oficiale
Detaliile prezentate în anchete arată că generalul Pahonțu a participat activ la represiunea din timpul Revoluției și al mineriadei, informații până acum necunoscute opiniei publice. Mai mult, investigațiile au evidențiat că acesta nu a depus niciodată o declarație oficială la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prin care să își asume faptul că nu a făcut parte din fostele servicii secrete, fapt ieșit în evidență pentru prima dată.
Emilia Șercan consideră că menținerea în funcție a lui Pahonțu este incompatibilă cu normele de integritate și transparență, iar ea solicită o reacție clară din partea autorităților, în special din partea primarului general Nicușor Dan, pentru a separa definitiv instituțiile statului de influențele rămase din perioada comunistă.
Reflecții asupra reacției societății și a sistemului
În exclusivitate pentru Libertatea, Emilia Șercan a explicat că tăcerea generală vine și dintr-o anestezie socială: societatea românească pare să nu mai aibă capacitatea de a reacționa față de asemenea dezvăluiri grave, pierzând cumva „anticorpii” necesari pentru a cere responsabilitate și transparență.
Jurnalista avertizează cu privire la riscul ca acest caz să fie înăbușit fără măsuri concrete, iar menținerea lipsei de reacție în rândul clasei politice reflectă o stare de complicitate tacită sau o strategie bine pusă la punct pentru a proteja interesele unor structuri de putere ancorate în trecutul comunist.
