Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial un nou capitol în cadrul negocierilor de aderare, cel referitor la politica externă. Evenimentul, supranumit pe coridoarele europene „Super Tuesday” (Super Marți), reprezintă un succes diplomatic, însă realitatea din spatele ușilor închise este mult mai nuanțată și plină de tensiuni politice, relatează Radio Europa Liberă Moldova.
Această evoluție vine la exact o lună după așa-numita „Mega Monday” (Mega Luni) din 15 iunie, moment în care blocul comunitar a deblocat oficial negocierile cu cele două state, după ani de impas.
Tot atunci, Muntenegru a reușit să închidă două capitole importante, ajungând la jumătatea drumului pentru a deveni cel de-al 28-lea membru al UE.
Astăzi, dinamica extinderii continuă: Muntenegru mai bifează două capitole închise, Albania închide primele trei capitole de la debutul discuțiilor, în timp ce Ucraina și Moldova ajung la un total de 7 capitole deschise din cele 33 necesare.
Frustrările din spatele discursurilor festive
Deși oficialii de la Bruxelles prezintă aceste momente ca pe o dovadă clară că UE este hotărâtă să primească noi membri – pentru prima dată de la aderarea Croației în 2013 –, în culise atmosfera este tensionată.
Surse diplomatice indică faptul că atât Kievul și Chișinăul, cât și Comisia Europeană ar fi preferat ca toate capitolele de negociere să fie deja deschise.
Principala nemulțumire vine din faptul că ambele țări sunt considerate pregătite din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea, ritmul este dictat exclusiv de considerente politice.
Cele 33 de dosare sunt împărțite în 6 grupuri (clustere). După deschiderea primului grup, cel al „elementelor fundamentale” legate de statul de drept, statele membre au permis acum doar deschiderea Grupului 6. Acesta este considerat cel mai facil, cuprinzând doar două capitole dedicate politicii externe.
Unde pierd puncte Kievul și Chișinăul
Alinierea la politica externă a UE aduce provocări diferite pentru cele două state candidate, iar dosarele lor nu sunt lipsite de vulnerabilități.
Ucraina prezintă o aliniere aproape completă la deciziile UE, însă cu anumite excepții strategice. Kievul a evitat uneori să susțină declarațiile blocului comunitar referitoare la țări din „Sudul Global”, o mișcare calculată pentru a nu-și asigura antipatii și pentru a menține sprijinul internațional în războiul împotriva Rusiei.
De asemenea, Ucraina nu a ratificat pe deplin Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.
De cealaltă parte, Republica Moldova înregistrează o performanță mai puțin impresionantă în acest sector. Chișinăul nu a adoptat toate sancțiunile impuse de UE împotriva Kremlinului, în special anumite restricții comerciale.
Decizia este justificată de realitatea economică de pe teren, Republica Moldova fiind încă dependentă într-o anumită măsură de importurile rusești.
Ungaria nu vrea o „procedură accelerată”, iar Cehia și Polonia asistă discret
Oficialii europeni speră ca restul de patru clustere rămase să poată fi deschise până în luna octombrie a acestui an, însă scepticismul este la cote ridicate în birourile de la Bruxelles.
Cel mai mare obstacol rămâne poziția Ungariei. Noul guvern maghiar a semnalat deja că nu susține o „procedură accelerată” pentru Ucraina.
Funcționari europeni familiari cu stadiul discuțiilor au confirmat că sentimentul anti-ucrainean rămâne considerabil în Ungaria și că există o rezistență puternică față de o evoluție prea rapidă a dosarului.
Mai mult, dincolo de opoziția vizibilă a Ungariei, există și o solidaritate tacită în regiune. Aceiași funcționari europeni atrag atenția că țări precum Cehia și Polonia se simt, în mod discret, confortabil cu poziția rigidă a Budapestei, chiar dacă public aleg să nu își exprime rezervele față de ritmul extinderii.
