Liderii celor 32 de state membre NATO s-au reunit la Ankara, marți, 7 iulie, pentru a anunța o serie de măsuri menite să întărească capacitățile de apărare ale Alianței, cu un accent special pe regiunea Europei de Est, inclusiv România.
Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, vor semna două inițiative majore: programul NATO Drone Edge, dedicat dezvoltării tehnologiilor pentru combaterea dronelor, și aderarea României la Coaliția Naval Missile Strike, ce vizează achiziții comune de rachete antinavă.
În premieră, la summit a fost desfășurat și un forum dedicat industriei de apărare, cu participarea zeci de companii, dintre care cinci din România, și oficiali din domeniu. Forumul a fost axat pe investițiile și inovațiile în trei sectoare prioritare: spațiul și supravegherea, sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă, precum și capacitățile de atac.
Inițiativa NATO Drone Edge
Această inițiativă reprezintă un cadru de cooperare multinațională pentru combaterea dronelor (C-UAS). Scopul este crearea unei piețe comune pentru achiziționarea sistemelor antidrone și pregătirea în comun a piloților specializați. Până în prezent, Lituania și Letonia au semnat acorduri cu Ucraina pentru dezvoltarea acestui tip de capacități, iar România ar putea fi următoarea țintă a acestor parteneriate, în contextul colaborării strânse dintre cele două țări.
În martie, președinții Ucrainei, Volodimir Zelenski, și al României, Nicușor Dan, au semnat un acord de colaborare strategică care include și producția comună de echipamente militare defensive pe teritoriul României.
Experți ucraineni au vizitat recent Bucureștiul pentru discuții privind parteneriatul privind combaterea dronelor, conform surselor diplomatice.
Coaliția pentru Naval Missile Strike
România a fost invitată să adere la o coaliție condusă de Norvegia, care urmărește achiziții comune de rachete antinavă, un domeniu esențial pentru securitatea maritimă a Alianței. Această inițiativă este sprijinită de Statele Unite și vine ca o completare la eforturile NATO de a răspunde amenințărilor venite în special din partea Rusiei.
Contextul acestor măsuri include numeroasele încălcări ale spațiului aerian al României prin incursiuni repetate ale dronelor rusești, în special de la finele anului trecut, ceea ce a condus la crearea misiunii „Santinela Estică” pentru consolidarea apărării pe flancul estic al NATO.
Mai multe state membre NATO, printre care Franța, Germania, Danemarca, Italia, Spania și SUA, au suplimentat prezența militară în România și Polonia, trimițând avioane de vânătoare, elicoptere și sisteme anti-drone, precum Merops, pentru protecția regiunii Dobrogea.
România și Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență
În cadrul summitului, președintele României, Nicușor Dan, va semna, alături de Canada și alți aliați, documentul de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). Această instituție financiară internațională, inițiată de Canada, are ca scop susținerea investițiilor strategice în domeniul apărării și securității, facilitând astfel finanțarea proiectelor comune ale aliaților.
