Salariații din sectorul public care vor înregistra reduceri ale veniturilor după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării vor beneficia de o sumă compensatorie, plătită lunar până la data de 31 decembrie 2031, conform proiectului legislativ recent publicat în transparență decizională, informează surse oficiale.
Potrivit documentului, în situația în care salariul sau solda lunară calculată conform noii legi este mai mică decât cea încasată în luna decembrie 2026, angajații vor primi o diferență salarială tranzitorie, atribuită individual și condiționată de menținerea funcției și a condițiilor de muncă.
Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că niciun bugetar nu va avea venituri diminuate în urma aplicării noii legislații. „Oamenii vor primi un nou salariu de bază și o structură revizuită a sporurilor limitate la 20%. Dacă după recalculare salariul este mai mic, se va acorda o compensație individuală, lunară, care să garanteze menținerea veniturilor”, a explicat ministrul.
Proiectul definește clar că diferența salarială tranzitorie nu include veniturile provenite din proiecte finanțate din fonduri europene sau stimulentele aferente acestora. Totodată, compensarea va fi acordată atât timp cât sunt îndeplinite condițiile din lege, dar nu va depăși anul 2031.
Pîslaru a precizat că peste jumătate dintre angajații din sectorul public, aproximativ 56%, vor înregistra creșteri salariale, iar pentru restul veniturile vor fi menținute la nivelul actual, astfel încât nimeni să nu suporte pierderi palpabile ca urmare a reformei.
Contextul și obiectivele noii legi a salarizării
Noua lege are ca scop principal actualizarea grilelor salariale din sectorul public, pentru a reflecta condițiile economice actuale și pentru a reduce disparitățile dintre diverse categorii de angajați. La 1 ianuarie 2027, când legea va intra în vigoare, vor fi înființate salarii de referință între 4.100 și 4.300 de lei, iar remunerarea va fi determinată printr-un sistem de coeficienți, care vor diferenția chiar și funcțiile de top, precum cele de președinte sau premier.
De asemenea, reforma prevede eliminarea a numeroase sporuri și stabilirea unor plafoane clare pentru cheltuielile cu acestea în instituțiile publice, urmărindu-se astfel diminuarea inechităților salariale. Documentul legislativ este susținut de un acord politic semnat de principalele partide și urmează să fie adoptat până la încheierea sesiunii parlamentare, fiind parte din cerințele Planului Național de Redresare și Reziliență, cu termen limită de implementare la 1 iulie 2026.
Autoritățile subliniază că măsurile tranzitorii, precum plata diferențelor salariale, sunt esențiale pentru o implementare fluidă a noii legi și pentru protejarea stabilității veniturilor în sectorul public pe termen mediu și lung.
