Autoritățile sanitare mondiale monitorizează îndeaproape situația epidemiologică a focarului de hantavirus apărut pe nava MV Hondius. Experții au identificat data de 19 mai ca un interval important pentru a observa posibilitatea unor noi cazuri care ar putea indica extinderea virusului dincolo de pasagerii infectați inițial.
Conform declarațiilor cercetătorului Steven Quay, în prezent sunt confirmate 10 cazuri, dintre care un pacient zero și nouă transmiteți de la om la om în ceea ce este considerată a doua generație de infecții. Oficial nu au fost raportate infectări în afara celor aflați la bordul navei, dar perioada lungă de incubație a virusului complică evaluarea riscului real.
Aproximativ 30 de persoane au părăsit nava înainte de confirmarea cazurilor, existând astfel posibilitatea ca acestea să fi intrat în contact cu alte persoane în ultimele săptămâni, dar nu există dovezi că virusul ar fi depășit limitele navei.
În opinia specialiștilor, data de 19 mai este crucială deoarece ar putea deveni vizibile primele semne ale unei transmisii secundare sau chiar terțiare, ceea ce ar implica o evoluție a focarului.
Perioada de incubație și modul de transmitere
Steven Quay estimează că simptomele apar, în medie, la 22 de zile după expunere. Această durată creează dificultăți în depistarea rapidă a noilor cazuri. Toate infecțiile din a doua generație, în care apar persoane contaminate prin contact direct cu pacientul zero, Leo Schilperoord, au manifestat simptome în acest interval de timp.
Atunci când vor continua cazuri după această dată, ar putea apărea infectări de a doua și a treia generație, ceea ce necesită o monitorizare extinsă a situației. Perioade similare de incubație au fost semnalate și în alte focare, între 22 și 28 de zile.
Riscuri limitate pentru populația generală, dar se investighează forme diferite de transmitere
În prezent, riscul pentru populația largă este considerat scăzut, deoarece transmiterea are loc în general prin contact direct – sărut, împărțirea alimentelor sau prin expunerea la fluide corporale. Cu toate acestea, experții analizează posibilitatea unor moduri mai complexe de răspândire, inclusiv prin expuneri indirecte în spații închise, dat fiind faptul că tulpina Andes ar putea fi mai contagioasă decât se estima anterior.
Profesorul Joseph Allen de la Universitatea Harvard a menționat că unele persoane infectate nu au avut contact direct cu pacientul zero, ci doar au fost în proximitate în spații comune, sugerând o potențială transmitere aeriană a virusului.
Într-un focar anterior în provincia Chubut, Argentina, o persoană a fost infectată după un simplu salut la o petrecere, ceea ce încurajează ipoteza de transmitere mai facilă a virusului.
Jurnaliștii de la The Telegraph au calculat că dacă toate infectările de pe MV Hondius provin de la pacientul zero, rata de reproducere a virusului ar fi aproximativ 9, comparabilă cu varianta Omicron a COVID-19. Totuși, izolarea la bordul navei ar fi putut amplifica această valoare față de situația reală din comunitate.
În concluzie, tulpina Andes a hantavirusului necesită o supraveghere atentă, având potențialul unei transmisii mai ușoare decât s-a crezut, iar data de 19 mai rămâne un moment decisiv în evoluția focarului de pe MV Hondius.
