România nu a mai efectuat lansări de rachete antigrindină din anul 2024, deși autoritățile și-au exprimat intenția de a relua activitatea. Sistemul este însă paralizat din cauza lipsei unui nou cadru legal care să permită funcționarea acestuia.
În acest context, statul suportă costuri majore pentru paza și întreținerea infrastructurii antigrindină. O licitație aflată în desfășurare prevede cheltuieli estimate la 50 milioane de lei doar pentru serviciile de pază, iar în 2024, cheltuielile totale cu monitorizarea și protecția infrastructurii au depășit 80 milioane de lei.
Rețeaua națională cuprinde peste 100 de puncte de lansare, acoperind o suprafață agricolă de aproximativ 2,3 milioane hectare, echivalentul a aproape 20% din terenurile agricole ale țării.
Motivul opririi sistemului antigrindină
Decizia de suspendare a tragerilor a fost luată printr-un ordin al fostului ministru Florin Barbu, iar ulterior sistemul a rămas fără suport legal după expirarea Hotărârii de Guvern la sfârșitul anului 2024.
Acțiunea a fost inițial motivată de protestele fermierilor din centrul țării, în special din Prahova, care au acuzat că rachetele antigrindină pot dispersa norii și agrava ariditatea climatică. Ulterior, ordinul ministrului a fost anulat în instanță la solicitarea unei asociații de viticultori, care susțin că suspendarea tragerilor a favorizat distrugerea culturilor agricole, vulnerabile la condițiile meteorologice extreme.
Provocările reluării activității
Ministerul Agriculturii subliniază că reactualizarea cadrului legal prin adoptarea unei noi Hotărâri de Guvern este o condiție esențială pentru reluarea funcționării sistemului. Este necesară, de asemenea, stabilirea unui mecanism formal pentru omologarea punctelor de lansare și realizarea unui studiu național, în colaborare cu institute de cercetare, pentru a evalua eficiența sistemului antigrindină.
Într-o adresă oficială emisă în 2024, autoritățile au justificat suspendarea temporară prin lipsa unui cadru normativ actualizat, problemele legate de omologarea punctelor de lansare și absența unei evaluări riguroase a performanței sistemului.
Recent, în luna mai a acestui an, ministrul Tanczos Barna a exprimat dorința de a reactiva sistemul, fără a anunța însă un calendar concret. În paralel, pe site-ul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) au fost publicate anunțuri pentru acordarea licențelor operatorilor autorizați la 78 de puncte situate în regiuni precum Iași, Prahova, Maramureș, Mureș, Timiș și Oltenia.
Cheltuieli importante chiar și fără activitate
Din 2016 până în 2024, aproximativ 27.000 de rachete antigrindină au fost lansate, media anuală fiind de circa 3.000. Vârful numărului de trageri a fost atins în 2021 și 2023, cu peste 5.000 de trageri în fiecare an, conform rapoartelor AASNACP.
Deși sistemul a fost complet oprit în 2025, bugetul AASNACP a fost de 96 milioane de lei, din care 83% (aproximativ 82,8 milioane de lei) au fost alocate pentru paza și monitorizarea infrastructurii antigrindină. Dacă punctele ar fi fost funcționale, această sarcină ar fi revenit lucrătorilor operatorilor autorizați.
Documentația unei licitații aflate în actuală desfășurare arată că, odată cu aprobarea cadrului legal, sistemul va începe procedurile pentru reluarea activității, iar paza va fi preluată de operatorii licențiați.
La licitația publică pentru servicii de pază au fost depuse oferte de la opt firme specializate. Procedura este împărțită pe loturi pentru a acoperi diverse zone ale țării.
