Sindicatele au cerut recent ajustarea sistemului fiscal prin majorarea taxării capitalului, în scopul asigurării finanțării suplimentare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Această solicitare vine după ce Comisia Europeană a respins propunerile de reformă ale Guvernului, iar Ministerul Finanțelor a declarat că nu există fonduri disponibile pentru această măsură.
Inițial, costurile noii legi a salarizării erau estimate la aproximativ 8 miliarde de lei anual, însă în ultimele zile au apărut estimări conform cărora impactul ar putea ajunge între 12 și 18 miliarde de lei pe an.
Potrivit datelor oficiale, cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt estimate la 165,4 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB). În anul următor, această sumă ar urma să urce la 173,4 miliarde de lei, dar procentual scade ușor, ajungând la 7,9% din PIB, conform informațiilor furnizate de Profit.ro.
Unul dintre principalele obstacole este PIB-ul mic al României și nivelul redus al veniturilor fiscale colectate de stat. Bogdan Hossu, liderul sindicatului Cartel Alfa, subliniază că, deși pachetul salarial este comparable ca procent cu alte țări, veniturile statului din PIB sunt semnificativ mai scăzute – România colectează aproximativ 32% din PIB, pe când Bulgaria, Franța sau Germania înregistrează rate mult mai ridicate, între 38% și 44%.
Hossu propune o reconfigurare a sistemului de impozitare pentru a face legea salarizării sustenabilă. El menționează că în prezent profitul companiilor este taxat cu 16%, mult mai puțin decât sumele colectate de la un angajat prin impozite și contribuții. Totodată, evidențiază că unele taxe pe capital, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, au fost reduse recent și urmează să fie eliminate, deși ar putea contribui la echilibrarea finanțelor publice.
De asemenea, sindicalistul atrage atenția asupra inegalităților care persistă în proiectul legii, cum ar fi coeficienții egali pentru căpitani de nave cu responsabilități și condiții foarte diferite sau neadoptarea unor sporuri la salariu de bază, cum este cazul sporului de doctorat pentru anumite profesii, deși unele funcții îl cer ca o condiție obligatorie.
Din partea Guvernului, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își permite o creștere salarială care să afecteze reducerea deficitului bugetar. El a avertizat că orice depășire a pragului de 8 miliarde de lei va reprezenta o povară financiară permanentă asupra societății și generațiilor viitoare.
Totodată, ministrul a arătat că în 2024 masa salariilor publice a ajuns la 40% din veniturile fiscale, mult peste media de 26% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, România situându-se astfel pe primul loc în această privință. Guvernul își propune pentru anul în curs un deficit bugetar de 6,2% din PIB, care trebuie redus până la 3% în conformitate cu angajamentele europene.
În paralel, România are obligația de a adopta mai multe acte normative pentru îndeplinirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv legea salarizării, care implică o sumă de 770 milioane de euro și trebuie finalizată până în august 2026.
