Sindicaliștii și reprezentanții magistraților au identificat mai multe probleme în proiectul noii legi a salarizării, prezentat recent de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Aceștia solicită ca pentru stabilirea salariilor să se ia ca referință salariul minim garantat, și nu un indicator calculat anual convenit între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, considerat artificial.
O altă problemă evidențiată este aceea că, deși anumite funcții sunt considerate echivalente, coeficienții aplicabili acestora nu sunt identici, ceea ce conduce la diferențe salariale nejustificate. Sindicaliștii subliniază, de asemenea, că beneficiarii principali ai proiectului de lege par a fi demnitarii, în detrimentul personalului de execuție, care ar fi trebuit să fie prioritatea principală a acestei reforme.
În plus, sindicaliștii cer excluderea acordării de sporuri decidenților și avertizează că în proiect lipsesc numeroase funcții importante. Ei solicită și extinderea aplicabilității legii pentru instituții precum Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), care în prezent rămân în afara acesteia.
Prioritățile Cartel Alfa
Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa, a prezentat o listă cu șapte solicitări fundamentale:
- Stabilirea salariului minim garantat în plată ca punct de referință (baza 1).
- Implicația tuturor instituțiilor publice, inclusiv BNR, ASF și ANRE, în lege, cu excepția eventuală a BNR.
- Aplicarea unui sistem clar de coeficienți pentru funcțiile politice, cu valori cuprinse între 7 și 8.
- Interzicerea acordării de sporuri pentru decidenți.
- Includerea în lege a tuturor funcțiilor excluse în prezent.
- Alinierea coeficienților pentru funcțiile echivalente, astfel încât salariile să fie identice.
- Reevaluarea aplicării legii începând cu 1 ianuarie 2027, având în vedere riscul înghețării salariului minim în contextul inflației ridicate (11%).
Este important de menționat că BNR, ASF și ANRE sunt organisme independente, iar legislația europeană limitează ingerințele politice în gestionarea veniturilor acestora.
Salarii înghețate până în 2031 și incertitudini viitoare
Proiectul legislativ prevede că bugetarii care ar înregistra scăderi salariale în urma aplicării noii legi vor primi o diferență compensatorie până la 31 decembrie 2031, ceea ce înseamnă o menținere efectivă a salariilor la nivelul actual. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a reafirmat că veniturile bugetarilor nu vor scădea și că legea trebuie aplicată fără modificări cel puțin cinci ani, pentru a evita riscul pierderii finanțărilor europene.
Cu toate acestea, detaliile privind această „diferență tranzitorie” sunt insuficient clare, deoarece se referă doar la salariul lunar și nu la venitul total, excluzând sporurile salariale aferente activităților finanțate din fonduri europene și limitând sporurile maxime la 20%. Sindicaliștii au atras atenția că, în aceste condiții, veniturile nete ar putea scădea pentru anumite categorii profesionale. În plus, nu există prevederi clare asupra situației după anul 2031.
Impact concret asupra categoriilor profesionale: exemplul profesorilor
Cartel Alfa a realizat un exemplu de calcul pentru profesori, relevând un potențial regres salarial. Astfel, un profesor cu gradul didactic I și cu 25 de ani de vechime din mediul urban, care în prezent câștigă 12.323 lei brut (incluzând sporuri pentru suprasolicitare neuropsihică și dirigenție), ar urma să primească după aplicarea noii legi un salariu brut de 12.043 lei, pierzând astfel sporurile menționate.
De asemenea, un profesor cu aceiași vechime dintr-o zonă rurală izolată, care în prezent beneficiază de un spor de 20% pentru zonă, va vedea o reducere a acestui spor la 15%. În cifre, salariul său brut va scădea de la 14.376 lei la 13.849 lei, o scădere de 526 de lei lunar.
