Rusia se confruntă cu o ameninţare serioasă de criză bancară, ca efect al presiunilor generate de susţinerea economiei de război, arată un raport recent al serviciilor de informaţii din state europene, potrivit unei informaţii publicate de Reuters. Documentul a fost realizat în ultimele săptămâni pentru a oferi factorilor de decizie europeni o imagine clară asupra fragilităţii sectorului bancar rus în contextul viitoarelor sancţiuni occidentale.
Chiar dacă băncile ruse au rezistat în mare măsură embargourilor impuse după invazia Ucrainei în 2022, raportul din iunie evidenţiază o deteriorare a portofoliilor de credite şi o creştere a datoriei gospodăriilor, configurând un risc „exploziv”. Aceasta survine într-un moment în care Uniunea Europeană pregăteşte cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni, ce va fi aprobat în luna iulie, vizând în special instituţiile bancare şi reţelele de criptomonede.
Reprezentanţii Băncii Centrale a Rusiei nu au comentat evaluarea raportului, deşi anterior au mai minimalizat riscurile unei crize financiare majore. Economia rusă, afectată de costurile anului patru de război, se bazează tot mai mult pe sistemul bancar pentru susţinerea companiilor şi a debitorilor, ceea ce a generat o povară financiară considerabilă pentru aceste instituţii, după cum subliniază raportul.
Ministerul Economiei şi-a revizuit în scădere prognozele de creştere economică, estimând un avans al PIB-ului de doar 0,4% pentru 2026, faţă de 1,3% anterior, şi o creştere de 1,4% în 2027, comparativ cu 2,8% estimat anterior. Raportul intitulat „Notă privind probabilitatea unei crize bancare în Rusia în 2026” menţionează că băncile au fost constrânse să acorde credite subvenţionate pentru companii din sectorul apărării, cumpărători de locuinţe şi alte entităţi susţinute de stat.
Astfel, programele guvernamentale de creditare, restructurările împrumuturilor şi ajutorul financiar de la stat au ascuns în realitate vulnerabilităţile sistemului bancar. Raportul avertizează că această situaţie induc o iluzie de dinamică economică, în timp ce un şoc extern, precum o rundă ambiţioasă de sancţiuni, ar putea declanşa o criză severă.
Împrumuturile către sectorul apărării, proiectele regionale şi debitorii individuali au crescut riscul neperformanţelor, estimat în document la 10% din creditele corporate, cu o tendinţă ascendentă comparativ cu anul precedent. Anumite bănci mari au raportat credite neperformante în domeniul retail de până la 15% în 2025. De asemenea, numărul falimentelor personale a crescut cu o treime în 2025, depăşind 500.000 de cazuri, în timp ce circa 13 milioane de ruşi au contractat simultan cel puţin trei credite, susţinuţi prin diverse programe guvernamentale.
Filipp Gabunia, viceguvernator al Băncii Centrale ruse, a declarat recent că vulnerabilităţile din sector nu sunt critice, menţionând că rezervele de capital ale băncilor se află la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar rata creditelor neperformante către companii rămâne stabilă, în jur de 4%.
Pe de altă parte, specialişti precum Chris Weafer, expert în economie rusă, consideră că, deşi economia Rusiei stagnează, dominaţia statului şi cheltuielile militare vor împiedica declanşarea unei crize imediate. El subliniază totodată faptul că piaţa asiatică, neimplicată în sancţiuni, contribuie la atenuarea impactului restricţiilor vestice, iar cheltuielile pentru sectorul apărării menţin ocuparea forţei de muncă şi nivelul salariilor la cote ridicate.
Uniunea Europeană a impus un regim strict de sancţiuni pentru a limita profiturile băncilor ruse şi accesul acestora la fluxurile globale de capital, în încercarea de a reduce capacitatea financiară a Rusiei în contextul conflictului din Ucraina.
