Marius Humelnicu, senator PSD și președinte al Comisiei de muncă din Senat, se află în centrul unui dosar penal pentru conducere a unui vehicul fără permis. În aceeași perioadă, el va avea o influență directă asupra viitorului proiect de lege ce vizează salarizarea magistraților, proiect ce va fi dezbătut în toamna anului 2026.
Dosarul său a fost programat pentru primul termen pe 28 septembrie 2026 la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea. Senatorul este acuzat de infracțiunea de a conduce un autoturism deși avea permisul suspendat.
Incidentul penal a survenit după ce Marius Humelnicu a fost surprins, în mai multe rânduri, circulând cu viteze mult peste limita legală: de două ori în 2022 și 2023, depășind viteza legală cu 50 km/h și primind amenzi, precum și sancțiuni de suspendare a permisului pentru 90 de zile. În urma contestării acestor amenzi, procedurile au urmat traseul juridic, iar permisul i-a fost retras definitiv începând din 13 decembrie 2023.
Cu toate acestea, în 2024, în timp ce era încă sub efectul unei sancțiuni definitive, senatorul a fost prins conducând cu permisul suspendat. Acest fapt a dus la deschiderea unui dosar penal în iunie 2025.
Contestații și argumente în instanță
Procesul-verbal inițial, întocmit pe data de 6 noiembrie 2022, s-a referit la depășirea vitezei legale pe DN21, în zona Galați-Slobozia, când senatorul a fost înregistrat cu 153 km/h pe un drum cu limită de 100 km/h. Ulterior, Marius Humelnicu a contestat decizia poliției, iar permisul i-a fost restituit temporar. Cu toate acestea, instanțele Judecătoriei Slobozia și Tribunalului Ialomița au respins contestațiile sale, menținând suspendarea permisului.
Un alt episod a avut loc pe 7 octombrie 2023, când senatorul a fost detectat conducând cu 108 km/h pe DN1 B, în localitatea Pietroasele, unde limita era de 50 km/h. Acest caz a fost de asemenea respins de instanță.
Teorii contestate de instanțe
În ambele cazuri, Marius Humelnicu a pledat că aparatele radar utilizate de Poliția Rutieră pot prezenta o marjă de eroare și că, în baza principiului „in dubio pro reo” (orice dubiu este în favoarea acuzatului), aceste incertitudini ar trebui să îl exonereze de răspundere. Instanțele însă nu au acceptat aceste argumente, menținând sancțiunile.
Astfel, senatorul PSD se confruntă cu un dosar penal pentru că a condus fără drept, în timp ce, paradoxal, urmează să aibă o influență semnificativă asupra salarizării magistraților, un domeniu sensibil al sistemului judiciar.