Fluviul Dunărea traversează o perioadă critică de secetă severă, cu valori ale debitelor comparabile cu cele înregistrate acum aproape patru decenii. Valoarea debitului actual se apropie de pragul minim istoric atins în anul 1985, generând îngrijorări serioase cu privire la gestionarea resurselor de apă.
La data de 28 iulie 2026, debitul Dunării la intrarea în România era de 1650 metri cubi pe secundă (mc/s) și este estimat să scadă la aproximativ 1600 mc/s la începutul lunii august, conform prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Această valoare este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna iulie, care este de circa 4750 mc/s. Pentru comparație, niveluri similare s-au înregistrat în 2005, iar cel mai redus debit istoric rămâne cel din 1985, de 1400 mc/s, conform datelor Apele Române.
O atenție deosebită este acordată funcționării Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, în special Unității 2, care utilizează apa Dunării pentru răcirea circuitelor. Reducerea debitului impune monitorizări constante ale pragurilor de captare a apei, pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale echipamentelor. Ca măsură de precauție, Reactorul I a fost oprit temporar, astfel încât Unității 2 să îi fie asigurată funcționarea optimă.
În contextul acestei secete prelungite, pe sectorul Călărași-Cernavodă au fost impuse restricții stricte la irigații, cu aplicarea treptei III, ceea ce înseamnă un volum redus de apă disponibil și aplicarea unui program orar pentru furnizarea acesteia fermierilor.
Specialiștii Apele Române avertizează că nu există perspective de îmbunătățire semnificativă a situației în următoarele săptămâni, chiar dacă în zona Austriei sunt prognozate ploi moderate, acestea neavând un impact considerabil asupra debitelor în zona românească a fluviului.
Pe lângă scăderea semnificativă a volumului de apă, este monitorizat și fenomenul de înflorire algală, condiționat de temperaturi ridicate și apă puțină, însă în prezent, acest fenomen se menține la niveluri controlabile.
Regiunile cele mai afectate de seceta accentuată sunt Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, zone în care mai multe cursuri de apă au înregistrat debite sub minimul necesar pentru irigații, iar unele sectoare au secat parțial.
În schimb, nu au fost instituite restricții privind alimentarea cu apă a populației, principalele lacuri de acumulare având suficiente rezerve pentru a asigura un serviciu continuu și fără limitări, potrivit specialiștilor.
