În ultimii ani, România a devenit o piață a muncii foarte căutată pentru muncitorii de origine asiatică, în special pentru cei din Nepal, Sri Lanka și India.
Totul digitalizat, amenzi mai mari
Din 8 august 2026 se schimbă din temelii legislația privind recrutarea de personal din afara Uniunii Europene. Totul va fi digitalizat, firmele și agențiile de recrutare trebuie să îndeplinească mai multe condiții extrem de stricte, iar amenzile vor fi pe mari în cazul nerespectării legii.
Libertatea vorbit, legat de noile schimbări legislative majore și cum vor impacta ele piața muncii din România, cu Melania Pop, managing partner al agentiei de recrutare International Work Finder. IWF este cea mai mare agenție din industrie și a adus peste 25.000 de angajați străini în România în cei peste 8 ani de activitate.
În opinia Melaniei Pop, noile modificări din lege sunt unele ce erau necesare, ținând cont că de-a lungul celor opt ani de când s-a schimbat legislația, toate companiile au testat și au încercat și au avut reușite și eșecuri pe partea de integrare a personalului străin.
„Ca exemplificări de modificări legislative, apar niște garanții ce trebuie plătite de către firmele care vor să se licențieze. Și doar în baza licenței vor putea aduce și asuma intrarea pe teritoriul țării a cetățenilor străini. Asta este dintre toate cea mai mare provocare a companiilor. Apoi se cere să poți să gestionezi situațiile care apar cu muncitorii străini, să fii gata să le dai două oferte de angajare în cazul în care ei nu sunt mulțumiți la locul de muncă sau ție nu-ți place de ei, nu vă potriviți. Este necesar să le specifici foarte clar în contract ce drepturi și beneficii vor avea, ca să nu fie nimic interpretabil și să nu mai fie momente din acelea în care angajații sau angajatorii nefericiți dau vina de la unul la altul”, a explicat Melania Pop pentru Libertatea.
Agențiile de plasare a forței de muncă ce vor să angajeze salariați din afara Uniunii Europene trebuie să dețină licență eliberată de ANOFM. Condițiile cumulative de autorizare includ printre altele: zero obligații restante la bugetul de stat; cazier fiscal curat, zero condamnări penale pentru reprezentanții legali; depozit financiar de 75.000 de euro constituit la Trezorerie și scrisoarea de garanție bancară. Angajatorii beneficiari trebuie să verifice autorizația ANOFM și dovada depozitului la Trezorerie înainte de semnarea oricărui contract de prestări servicii.
Care e cea mai mică amendă pentru nerespectarea legislației
O altă schimbare importantă ce va intra în vigoare din 8 august pentru firmele ce vor să angajeze personal din afara Uniunii Europene este aceea că toate documentele care sunt folosite pentru angajarea citățenilor străini trebuie traduse într-o limbă de circulație internațională sau în limba lor natală, dacă viitorii angajați nu vorbesc engleza.
Și un lucru la fel de important este acela că sunt introduse mai multe amenzi în diverse cuantumuri pentru companiile ce nu respectă legea. Cea mai mică amendă este de 6.000 de lei și se aplică în cazul în care firmele nu au contractele de muncă traduse într-o limbă de circulație internațională sau în limba țării de origine a angajaților.
Până acum, organizarea de cursuri de limba română pentru angajații străini din afara Uniunii Europene era opțională. Însă din 8 august aceste cursuri devin obligatorii pentru toate firmele ce angajează asiatici.
„Dacă nu oferi cursuri de limba română și dacă nu îi dai două oferte de muncă unui potențial salariat străin, trebuie să-l urci în avion și să-l trimiți acasă. Sunt mai multe detalii interpretabile, pentru că e clar că tu vei fi pus în fața faptului împlinit și va trebui să dovedești”, mai spune Melania Pop.
Costul estimativ al cursurilor de limba română se va ridica, pentru o firmă, la 200-300 de euro per salariat, aceste cursuri urmând a fi organizate timp de 6 luni, 6 zile pe săptămână.
Se reduce durata procesului de recrutare
Un avantaj al noilor modificări legislative ce vor intra în vigoare din 8 august va fi acela că se va reduce, ca timp, procesul de recrutare și angajare efectivă pentru salariații non-UE.
„La ora actuală, în funcție de țara de unde noi recrutăm, procesul poate dura între 4 luni și chiar un an. Am avut țări unde au fost blocaje, pentru că cererea a fost foarte mare. Muncitorii nepalezi, pe exemplu, sunt cei mai stabili. După ei sunt indienii. Și atunci, în consulatele din India și Nepal am avut cele mai mari blocaje. Noua lege de aceea a intrat în vigoare, ca să nu mai avem blocaje de genul acesta.
Și odată cu dispariția avizului de muncă, înlocuit de cererea unică, și termenul se va scurta. Se mizează și pe o reducere de număr de muncitori. Dispariția avizului de muncă și așteptării prelungite, cât și scăderea numărului de muncitori, ar trebui, teoretic, să ducă termenul la jumătate, la maximum 3-4 luni. Deci ar fi un câștig foarte vizibil pe partea asta de durată”, adaugă Melania Pop.
Nu se mai depun dosare fizice, totul se digitalizează
Odată cu intrarea în vigoare a noii legislații dispar hârtiile, nu se mai depun dosare fizice, totul intră în online, totul se face transparent și toate autoritățile implicate, inclusiv toți cei care sunt în acest proces, vor apărea pe platformă, de la agenția de recrutare din Asia până la CV-ul muncitorului.
Iar Poliția de Frontieră, Inspecția Muncii și Inspectoratele Teritoriale de Muncă, dar și Serviciul Emigrări, toate acestea vor putea vedea la orice oră și orice informație au nevoie, cine a adus muncitorul în țară, cine l-a recrutat, pe unde e muncitorul și ce situații au apărut. Practic, trasabilitatea va fi foarte vizibilă.
Digitalizarea va reduce costurile pentru firmele de recrutare, acestea nemaifiind nevoite să își trimită salariații în țară pentru a depune dosarele pentru angajații străini.
„Românii nu sunt dispuși să accepte unele locuri de muncă”
După cum subliniază Melania Pop, „salariații asiatici nu câștigă mai puțin decât românii. Câștigă la fel ca românii, pentru că toți inițial încep, dacă sunt muncitori necalificați, de la salariul minim pe economie, conform legii, la care se adaugă cazare și tichete de masă. Avem 3.000 de angajați proprii în lucru, la companii. Toți sunt plătiți conform legii. Dacă muncesc suplimentar, sunt plătiți suplimentar.
Avem angajați asiatici care câștigă și 1.000-1.100 de euro ca muncitori necalificați, pentru că fac ore suplimentare de weekend, au sporuri. Avem inclusiv ingineri recrutați din Asia care ajung și la un salariu de 2.000 de euro lunar, în funcție de numărul de ore lucrate, de educație și de responsabilități”.
Melania Pop a explicat pentru Libertatea și care sunt motivele pentru care în România s-a înregistrat în ultimii ani o creștere mare a numărului de salariați asiatici.
„Să știți că se vehiculează tot felul de povești, că asiaticii câștigă mai mult ca românii, că ei vin pentru că muncesc pe degeaba. Nu este așa. Asiaticii vin pentru că sunt stabili, în primul rând. Asta e ce face diferența. Merită să investești în ei. Și apoi ei vin pentru că românii nu mai sunt dispuși să accepte unele locuri de muncă. Și acolo suntem total descoperiți. De aceea vin. Nu e nicio diferență între ei și români.
Nici la cum sunt plătiți, nici la ce productivitate li se cere. Doar partea de învățare durează puțin mai mult, fiind vorba de altă cultură, altă limbă, alte echipamente, până când se adaptează și ei. Dacă unui român îi ia 3 zile să învețe într-o fabrică din industria auto care este procesul, un asiatic are nevoie de 6 zile să învețe”, spune Melania Pop.
În ceea ce privește domeniile de activitate ale salariaților asiatici din România, cei mai mulți sunt în construcții, industria auto, logistică și HoReCa. În schimb, se înregistrează o scădere în retail.
În ceea ce privește evoluția numerică a salariaților asiatici din România după 8 august, când intră în vigoare noile modificări legislative, Melania Pop estimează că va fi o scădere, însă nu una foarte mare, pentru că „este o nevoie imensă în piață de personal, dar va fi o reașezare a firmelor care se vor licenția și care vor recruta în continuare. Cred că aici se va redistribui cererea către firmele care vor rămâne în picioare și care vor avea capacitatea să se adapteze la noul sistem. Și apoi, după primul an, va fi o așezare a firmelor care își vor păstra licența”.
Conform datelor statistice furnizate pentru Libertatea de Inspecția Muncii, la 30 iunie 2026 în România erau înregistrați cu contracte de muncă 172.577 de cetățeni din afara Uniunii Europene. Iar salariații asiatici sunt majoritari, cei mai mulți provenind din următoarele țări: Nepal - 57.110, Sri Lanka - 22.793 și India - 12.352.
