Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat confirmarea a șase cazuri de hantavirus în urma testelor de laborator efectuate pe pasageri ai navei de croazieră MV Hondius, care se afla în Oceanul Atlantic. Din cele opt cazuri suspecte raportate până în 8 mai, trei au fost fatale, ceea ce indică o rată a mortalității de aproximativ 38%, conform comunicatului oficial.
Virusul identificat este hantavirusul Andes, o formă de hantavirus notabilă pentru capacitatea sa de a se transmite de la om la om, spre deosebire de alte variante ale acestui virus. Acest caracter particular a ridicat îngrijorări privind rapiditatea răspândirii infecțiilor.
Autoritățile din Argentina au respins categoric posibilitatea ca pacientul zero, un pasager olandez, să fi contractat virusul în orașul Ushuaia, de unde s-au îmbarcat pe navă. Juan Petrina, responsabil sanitar din provincia Tierra del Fuego, a declarat că traseul urmat de cuplul olandez înainte de îmbarcare și data apariției simptomelor nu susțin o contaminare în Ushuaia.
De asemenea, s-a infirmat și zvonul potrivit căruia turiștii ar fi intrat în contact cu rozătoare infectate la o groapă de gunoi sau depozit de deșeuri din zonă, fără ca aceste informații să fie confirmate oficial.
Reapariția teoriilor conspiraționiste în contextul focarului de hantavirus
În mediul online, apariția cazurilor de hantavirus a alimentat rapid o serie de teorii conspirative care aduc aminte de cele răspândite în timpul pandemiei de COVID-19. Deși OMS a făcut clară distincția între cele două situații epidemiologice, grupările conspiraționiste continuă să promoveze ideea unei „plandemii” – o epidemie planificată intenționat.
Un exemplu notoriu îl reprezintă postările lui Alex Jones, fondatorul platformei Infowars, care a afirmat în mod eronat că se pregătește o „versiune 2.0 a COVID”, susținând existența unei conspirații globale de izolare.
Forumurile și rețelele sociale abundă de afirmații nefondate conform cărora hantavirusul ar fi fost creat artificial pentru a instaura noi campanii de vaccinare sau restricții înaintea unor alegeri legislative cruciale, în special în Statele Unite.
Expertul Yotam Ophir, coordonator al unui laborator de combatere a dezinformării din cadrul Universității Buffalo, explică că această reapariție rapidă a teoriilor conspiraționiste dovedesc persistența fenomenului dezinformării în mediul online. El subliniază că unele dintre aceste teorii integrează date vechi despre cercetarea unui vaccin împotriva hantavirusului, declarații ale personalităților publice sau referințe culturale pentru a susține un scenariu de bioinginerie intenționată.
În spațiul online românesc, aceste teorii se răspândesc la fel de rapid, integrându-se într-un pattern istoric conform căruia bolile ar fi instrumente ale unor elite ascunse. Dezinformarea este amplificată de algoritmii platformelor digitale și de mișcarea antivaccinare, care a căpătat amploare în ultimii ani.
