Conform noului proiect privind salarizarea în sectorul bugetar, un portar de ambasadă va câștiga un salariu brut lunar mai ridicat decât un profesor debutant, iar un îngrijitor din cadrul ambasadei se va situa salarial peste un tehnician criminalist din parchete. Analiza efectuată de Libertatea scoate în evidență aceste discrepanțe semnificative.
Astfel, portarului de ambasadă îi revine un coeficient salarial de 1,87, ceea ce generează un salariu brut de 7.667 lei, luând ca bază pentru calcul indicatorul de 4.100 lei stabilit în proiect. În schimb, un profesor debutant, precum și un învățător ori o educatoare, au coeficientul 1,77, rezultând un salariu brut de 7.257 lei, cu circa 400 lei mai puțin decât cel al portarului.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, consideră această situație „o rușine” și o dovadă a lipsei de valoare acordate educației de către Guvern. El critică proiectul pentru că nu respectă angajamentele asumate anterior privind salarizarea debutanților și elimină sporuri importante, cum ar fi cele pentru dirigenție sau practică pedagogică.
Coeficienți controversați în noua grilă de salarizare
Proiectul de lege prevede și alte exemple de coeficienți salariale considerate discutabile:
- Îngrijitor ambasadă – coeficient 1,76, salariu brut 7.216 lei;
- Învățător sau educatoare cu studii liceale, grad didactic I și vechime 5-10 ani – coeficient 1,85, salariu brut 7.585 lei;
- Învățător sau educatoare cu grad didactic II și vechime 1-5 ani – coeficient 1,79, salariu brut 7.339 lei;
- Specialiști din familia Cultură (biolog, fizician, chimist, psiholog, topograf) – coeficient 1,73, salariu brut 7.093 lei;
- Tehnician criminalist din parchete cu vechime 5-10 ani – coeficient 1,75, salariu brut 7.175 lei;
- Tehnician criminalist parchete cu vechime 10-15 ani – coeficient 1,85, salariu brut 7.585 lei.
De menționat că din salariile brute se deduc contribuțiile sociale (25%), cele pentru sănătate (10%) și impozitul pe venit (10%), astfel statul reținând cumulat aproximativ 42% din suma brută.
Impactul asupra sistemului de educație și critici sindicale
Marius Nistor subliniază că această lege semnalează cât de puțin este valorizată educația de către autorități. Potrivit liderului sindical, proiectul provoacă instabilitate și nemulțumiri în învățământul preuniversitar, ignorând angajamentele din 2023 privind salariul debutantului acordat în termeni de salariu mediu pe economie. De asemenea, dispar anumite sporuri esențiale pentru profesori, iar veniturile riscă să scadă efectiv după aplicarea legii.
Pe lângă aceasta, dispozițiile referitoare la plățile tranzitorii pentru compensare nu oferă o garanție reală că salariile nu vor scădea începând cu ianuarie 2027, când legea va intra în vigoare. Compensațiile acordate nu vor fi incluse în calculul pensiilor viitoare.
Controverse privind baza de calcul și constituționalitatea legii
Un alt punct critic este legat de indicatorul salarial utilizat în proiect, fixat arbitrar anual de Ministerul Muncii la 4.100 lei, în condițiile în care salariul minim garantat în plată era la momentul întocmirii mai mare (4.050 lei) și urma să crească la 4.325 lei în iulie, adică peste nivelul considerat în proiect.
De asemenea, Marius Nistor apreciază că orice inițiativă legislativă provenită de la un minister care aparține unui guvern demis este de fapt neconstituțională. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, iar proiectul a fost prezentat pe 25 mai de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ceea ce adaugă argumente juridice împotriva validității legii.
În concluzie, noul proiect de lege al salarizării bugetare aduce în prim-plan numeroase controverse și nemulțumiri, în special în rândul angajaților din educație, care se confruntă cu o apreciere salarială neechitabilă comparativ cu alte categorii profesionale din sistemul public.
