Aproximativ 40% dintre români reușesc să economisească bani, iar majoritatea se consideră bine informați în domeniul financiar, potrivit unui studiu realizat de compania Wisemetry pentru Tavex România. Cu toate acestea, aproape o treime regretă ulterior unele decizii legate de gestionarea banilor.
Distribuția economiilor este inegală, iar persoanele din orașele mari economisesc mai mult comparativ cu cele din mediul rural. Nivelul de educație influențează de asemenea gradul de economisire.
Bani puțini, economisiți cu precauție
Majoritatea celor care pun bani deoparte o fac cu sume modeste: 60% economisesc cel mult 10% din veniturile lunare, media fiind de aproximativ 12%. Impozitele și contribuțiile sociale rețin circa 42% din salariile românilor, ceea ce reduce disponibilul pentru economii. În plus, aproape o treime dintre respondenți dispun de rezerve financiare care acoperă mai puțin de trei luni de cheltuieli.
Românii preferă forme simple de păstrare a economiilor: 60% utilizează produse bancare precum conturi curente și depozite, iar 42% păstrează numerar acasă. Investițiile în pensii private facultative sunt prezente la 29%, în imobiliare la 26%, iar fondurile mutuale și alte investiții la 17%. În ciuda unei aparente discipline financiare, stabilitatea veniturilor rămâne un factor determinant pentru capacitatea de economisire.
Economiile pentru siguranță, nu pentru creștere de avere
Majoritatea românilor economisesc pentru a se simți protejați în fața unor situații neprevăzute (86%), și mai puțin pentru a-și construi o avere pe termen lung (13%).
Influența inflației și comportamentul de economisire
Un procent ridicat, 74% dintre români, se declară preocupați de inflație, însă strategia preferată pentru păstrarea economiilor rămâne numerarul sau valută, active care în general nu asigură conservarea reală a puterii de cumpărare pe termen lung. Pentru a spori economiile, majoritatea respondenților (56%) intenționează să reducă cheltuielile cu activitățile de loisir, precum ieșirile în oraș sau vacanțele, fără a opta însă pentru schimbări majore în stilul de viață.
Percepția asupra propriilor decizii financiare
Deși sunt încrezători în propria judecată, 32% recunosc că au făcut greșeli financiare. Rodica Ianole, profesor de economie la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București, explică această situație ca pe o iluzie specifică multor oameni: „Tindem să supraestimăm propriile abilități, fie că e vorba despre șofat, parcare sau decizii financiare, iar atunci când lucrurile nu merg bine, responsabilitatea este adesea plasată în exterior, pe seama altora.”
Recomandări pentru a evita cumpărăturile impulsive
În privința achizițiilor neplanificate, profesorul Ianole sugerează câteva strategii eficiente: amânarea gratificării, pregătirea deciziilor financiare înainte de a fi confruntat cu tentația, un truc ca „pusul cardului în congelator” sau utilizarea numerarului în loc de card pentru a „simți durerea plății”, ceea ce poate descuraja cheltuielile excesive prin conștientizarea imediată a banilor cheltuiți.
