Un reportaj de investigație difuzat recent de televiziunea publică daneză TV2 a atras atenția asupra unui fenomen complex și sensibil legat de criminalitatea comisă de cetățeni români pe teritoriul Danemarcei. Materialul jurnalistic prezintă o perspectivă dură și alarmantă, în care comunitatea românească este percepută ca o „spaimă” pentru locuitorii danezi, fiind asociată în mod direct cu rețelele specializate de hoți.
În baza datelor obținute printr-o solicitare oficială adresată Parchetului General din Danemarca (Rigsadvokaten), reportajul relevă că, în anul 2025, nu mai puțin de 1.376 de cetățeni români au fost condamnați pentru infracțiuni de furt și spargeri, ceea ce reprezintă o medie de aproape patru condamnări pe zi. Mai mult, datele preliminare pentru 2026 indică o tendință crescătoare a acestor fapte, evidențiind gravitatea situației.
Reportajul evidențiază că aceste infracțiuni nu sunt comise de indivizi ocazionali, ci de rețele bine organizate care acționează în mod sistematic și agresiv. Grupările de hoți organizează „tururi” rapide de jefuire pe întreg teritoriul Danemarcei, schimbând frecvent locațiile pentru a evita detectarea și intervenția poliției locale.
Hoții vizează în principal locuințe private, de unde fură bunuri mici, dar valoroase, precum bijuterii, provocând un sentiment de nesiguranță în comunitățile afectate. În plus, aceste bande nu se limitează la case, ci țintesc și raionurile magazinelor mari, utilizând metode inventive pentru a ascunde marfa furată, cum ar fi centuri speciale sub haine. Printre obiectele cel mai frecvent sustrase se numără produsele electronice, cafeaua și aparatele de ras, pagubele ajungând adesea la sume considerabile.
În comparație cu alte naționalități, cifrele confirmă o prezență mult mai semnificativă a infractorilor români în Danemarca: 1.376 de condamnări pentru români, față de 496 pentru ucraineni, 472 pentru polonezi și 84 pentru bulgari. Această diferență de aproape trei ori între primul și următorii pe listă a determinat presa daneză să acorde o atenție sporită acestui fenomen.
Oficialii și autoritățile daneze recunosc că situația a devenit dificilă și inacceptabilă pentru populația locală. Ministrul Justiției, Peter Hummelgaard, a condamnat vehement aceste acțiuni, calificând criminalitatea străină drept „jignitoare și revoltătoare” pentru liniștea și siguranța cetățenilor.
Din perspectiva forțelor de ordine, combaterea acestui tip de infracționalitate mobilă este extrem de complicată. Marile lanțuri comerciale, cum ar fi Coop, au criticat frecvent capacitatea limitată a poliției de a interveni prompt și eficient la fiecare incident, invocând lipsa resurselor necesare.
În concluzie, reportajul TV2 descrie o realitate dură, în care grupările infracționale românești bine organizate reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile daneze și o sursă de îngrijorare pentru cetățenii danezi.
