România are în continuare de accesat peste 4,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă aceste fonduri sunt condiționate de adoptarea a șase legi fundamentale. Premierul Ilie Bolojan subliniază că lunile iulie și august reprezintă o perioadă decisivă și solicită convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare pentru a aproba aceste acte normative.
Fondurile europene din PNRR vizează finanțarea unor investiții majore precum construcția autostrăzilor, modernizarea spitalelor, dezvoltarea infrastructurii educaționale și sprijinirea proiectelor locale. Premierul descrie absorbția acestor fonduri drept “cel mai important proiect pentru România” din acest interval.
Potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan, cei peste 4,5 miliarde de euro rămași sub formă de granturi vor fi alocați pentru proiecte cu impact la nivel național, inclusiv lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea căilor ferate, spitalele în construcție, modernizarea unităților școlare și creșelor, anveloparea blocurilor și alte intervenții în comunitățile urbane și rurale.
Premierul amintește că PNRR este cel mai amplu program de investiții finanțat de Uniunea Europeană, iar fondurile nu se acordă automat, ci în tranșe, în funcție de realizarea reformelor și obiectivelor asumate de țară. „Dacă nu îți îndeplinești țintele, nu primești banii aferenți, iar realizările parțiale duc la obținerea unei finanțări reduse”, explică Bolojan.
Recent, România a beneficiat de încă 2,25 miliarde de euro nerambursabili, reprezentând cererea de plată numărul patru din PNRR, conform datelor comunicate pe 23 iunie.
Stadiul reformelor și legea necesară pentru deblocarea fondurilor
Prim-ministrul precizează că reformele și țintele convenite în cadrul PNRR au fost stabilite încă din 2021. Unele dintre ele au fost realizate integral, altele au fost renegociate pentru a fi mai realiste, însă unele obiective importante rămân neîndeplinite.
Ilie Bolojan subliniază necesitatea adoptării a șase legi esențiale pentru accesarea integrală a fondurilor restante. Printre acestea se numără legea salarizării unitare, legea incompatibilităților, actul normativ privind recompensarea personalului din Ministerul Finanțelor pentru creșterea colectării veniturilor la buget, legea funcției publice, Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sistemului de încălzire și răcire.
Primele patru legi au o miză financiară de aproximativ 770 milioane euro fiecare, iar ultimele două sunt legate de fonduri de câte 972 milioane euro fiecare.
Necesitatea convocării Parlamentului în sesiune extraordinară
Guvernul nu mai poate adopta aceste acte legislative prin angajarea răspunderii sau ordonanțe de urgență, de aceea premierul solicită convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare pentru a dezbate și aproba aceste legi cu prioritate.
Ilie Bolojan afirmă că până la sfârșitul săptămânii vor fi încheiate consultările cu Comisia Europeană, iar apoi proiectele de lege vor fi înaintate grupurilor parlamentare în vederea aprobării.
