În ultimii 15 ani, România a închis capacități de generare a energiei electrice ce însumează aproximativ 7.000 MW, iar în prezent centrala nucleară de la Cernavodă trece printr-o oprire temporară pentru lucrări, ceea ce a condus la un deficit energetic și la creșterea prețurilor pe piața locală.
Conform datelor EuEnergy, miercuri prețul mediu pentru un megawatt-oră în România a ajuns la 137 de euro, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Prețurile în țările vecine sunt, de asemenea, ridicate, dar ușor mai mici: în Bulgaria se înregistrează 115 euro, în Ungaria 137 euro, Serbia 111 euro, Croația 129 euro, iar Polonia 115 euro.
Diferențe majore între Est și Vest
Comparativ, tarifele pentru energia electrică din Europa de Vest sunt mult mai accesibile. În Spania și Portugalia prețurile sunt în jur de 48-49 de euro pe MWh, iar Franța, cu o flotă numeroasă de reactoare nucleare, se situează la 35 de euro pe MWh. Aceste diferențe reflectă dependența mare a peninsulei iberice de surse regenerabile și a Franței de energia nucleară, în timp ce România încă se adaptează la noile realități ale pieței.
Critici și avertismente privind politica energetică
Premierul Ilie Bolojan a exprimat recent critici dure față de modul în care este gestionat sectorul energetic, acuzând că anumite interese blochează accesul noilor proiecte și promovează “proiecte pe hârtie”. El a declarat ferm că nu va susține bugetul Hidroelectrica dacă societatea nu va lua angajamentul de a instala 1.500 MW în baterii de stocare.
Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că entuziasmul excesiv pentru instalarea bateriilor seamănă cu ceea ce s-a întâmplat anterior cu creșterea capacităților regenerabile, ce au generat destabilizări și costuri suplimentare. El subliniază necesitatea unei integrații inteligente și bine gândite, pentru a evita efectele neprevăzute care pot duce la scumpirea energiei pentru consumatorul final.
Experiența Bulgariei și impactul investițiilor în baterii
Referindu-se la Bulgaria, țară care a instalat deja 8.000 MW în baterii, Chisăliță explică că investițiile de aproximativ 2,5 miliarde de euro în stocare generează costuri de până la 180 euro/MWh pe durata de viață a echipamentelor. Aceasta ar putea conduce la o creștere suplimentară de circa 10 euro/MWh pentru consumatorii români, dacă s-ar adopta în România o strategie similară fără ajustări.
Transelectrica recomandă instalarea a 4.000 MW în baterii, iar Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) preconiza 2.000 MW instalați până la sfârșitul anului 2024. Potrivit calculelor lui Chisăliță, costurile de stocare pentru o asemenea capacitate ar putea varia între 65 și 135 euro/MWh, ceea ce teoretic ar genera economii, dar cu condiția unei bune gestionări.
Posibile consecințe asupra centralelor tradiționale
Expertul avertizează însă că folosirea bateriilor poate reduce orele de funcționare ale centralelor pe gaze, esențiale pentru echilibrarea sistemului în orele de vârf, fapt ce ar putea duce la scumpiri suplimentare, deoarece energia produsă de aceste centrale ar trebui vândută la prețuri mai mari în perioadele în care bateriile nu pot asigura necesarul.
Astfel, România se confruntă cu un paradox în drumul spre modernizarea sistemului energetic: închiderea capacităților convenționale a dus la prețuri ridicate, iar adoptarea bateriilor de stocare, deși promite echilibrare și flexibilitate, implică riscuri de majorare a costurilor finale.
