România se află în fața unor provocări economice majore, fiind țara cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană și cu cel mai mare deficit bugetar din regiune. În acest an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce crește riscul ca agențiile internaționale de rating să retrogradeze calificativul financiar al țării, alertând astfel asupra unui posibilă ajustare abruptă a nivelului de trai, a declarat Eugen Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR).
În cadrul unei conferințe organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, Lazea a făcut un apel către clasa politică să abandoneze populismul și să adopte o abordare responsabilă, având în vedere contextul complicat în care România înregistrează indicatori economici îngrijorători. El a subliniat că depășirea pragului de 60% al datoriei publice reprezintă eliminarea ultimului criteriu Maastricht care mai era respectat de țară și atrage atenția asupra pericolului încetării finanțărilor pe piețele externe și a ajustărilor dureroase pentru populație.
Economistul-șef BNR a propus înființarea unui pact politic-economic între toate partidele reprezentate în Parlament, prin care să se stabilească ținte clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică. Aceste obiective ar trebui respectate consecvent, indiferent de guvernul aflat la putere, pentru a asigura stabilitatea macroeconomică pe termen lung.
Prima agenție de rating financiar va efectua o vizită în România la finalul lunii iulie, un moment crucial pentru perspectiva economică a țării. În acest context, România trebuie să reducă deficitul bugetar actual, estimat la 6,2% din PIB, până la o limită maximă de 3% impusă de tratatele europene. Acest prag nu a fost respectat încă din 2017, fapt care a blocat și aderarea țării la zona euro.
Mai mult, Comisia Europeană avertizează că datoria publică a României ar putea ajunge la 90% din PIB până în 2036, ceea ce crește necesitatea unei gestionări prudente a finanțelor publice. Pentru a reduce datoria, este necesar un surplus primar – venituri mai mari decât cheltuieli, excluzând dobânzile. În prezent, costurile cu dobânzile sunt de aproximativ 60 miliarde lei, reprezentând 2,8% din PIB.
Un alt punct cheie în consolidarea fiscală este combaterea evaziunii fiscale, în special la TVA și impozitul pe profit, conform sugestiilor lui Lazea. El a criticat lacunele Codului Fiscal care permit evitarea plății taxelor și a subliniat că un control fiscal riguros și voință politică ar putea crește substanțial veniturile la bugetul de stat.
Statisticile arată că România colectează doar aproximativ 70% din TVA, în timp ce media europeană este de 94%. Consultantul fiscal Gabriel Biriș susține de ani buni introducerea taxării inverse la TVA, o măsură deja aplicată în sectoarele energiei și agriculturii pentru a limita evaziunea.
Totodată, Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR, a atras atenția că o creștere a taxelor nu echivalează automat cu venituri bugetare mai mari. El a dat exemplul Bulgariei, care, având taxe mai reduse decât România, obține încasări fiscale mai mari, subliniind importanța unui sistem fiscal eficient și echilibrat.
