România a reușit să reducă deficitul bugetar cu aproape 40% în prima jumătate a anului, performanță apreciată de economiști, dar insuficientă pentru a asigura stabilitatea financiară a țării pe termen mediu și lung. Deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, ajungând la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB) în primele șapte luni.
Economiștii avertizează însă că, începând cu finalul acestui an, deficitul va urca semnificativ, în contextul plăților restante și al viitoarelor obligații financiare ale statului. De asemenea, România este așteptată să fie evaluată de ultima agenție de rating, iar perspectivele sunt în continuare nesigure.
Consultantul fiscal Adrian Bența afirmă că reducerea deficitului „este cosmetizată” de neplata la timp a datoriilor către furnizori de către primării și alte unități administrativ-teritoriale. Această practică, cunoscută de două decenii, ascunde o realitate mai gravă privind finanțele statului.
Pe de altă parte, profesorul de economie Adrian Mitroi apreciază reducerea deficitului drept o realizare, dar subliniază că, în ciuda acestei îmbunătățiri, la finele anului deficitul ar putea depăși 5% din PIB. Acest lucru este cauzat de plățile mari ce trebuie efectuate, precum salariile magistraților sau despăgubirile pentru contractele cu Pfizer. În plus, reducerea deficitului a fost acompaniată de creșterea datoriei publice și o evoluție economică negativă.
Mitroi folosește o serie de metafore pentru a descrie situația actuală a economiei românești: statul a depășit o etapă dificilă, dar urmează o nouă provocare, reprezentată de evaluarea din partea agențiilor de rating și nevoia de a gestiona cu prudență finanțele publice într-un context politic nesigur.
Provocări legate de reforma salarială și finanțarea prin PNRR
România se angajează să reducă deficitul bugetar până la 6,2% din PIB în acest an, însă proiectele legate de reforma salarizării nu au fost aprobate, ceea ce se traduce într-o pierdere de aproximativ 770 milioane de euro. Totodată, controversa legată de legea ANI și posibilele sancțiuni din partea Uniunii Europene ridică noi semne de întrebare privind accesarea fondurilor din PNRR.
În total, aproape 1,5 miliarde de euro sunt puse în pericol, situație care complică eforturile de reducere a deficitului, mai ales că ținta pentru 2027 este un deficit de maxim 3%, conform regulilor europene.
Avertismente privind creșterea dobânzilor la datoria publică
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, trage un semnal de alarmă privind costurile în creștere ale dobânzilor la datoria publică. În primele șapte luni din acest an, România a plătit 40,1 miliarde de lei pentru dobânzi, față de 31,7 miliarde în aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a cotei din PIB destinată costurilor cu datoria, ajungând la 2%.
Rădulescu subliniază că „traiul pe datorie” nu poate continua la nesfârșit și că este esențială o gestiune responsabilă pentru a evita o criză financiară majoră. România a epuizat deja resursele deficitului puternic de anul trecut, fără ca economia să înregistreze o creștere sustenabilă.
