Statele membre ale Uniunii Europene au acum posibilitatea de a solicita extinderea clauzei derogatorii naționale în domeniul apărării, incluzând în aceasta și măsuri care vizează securitatea energetică, cum ar fi tranziția către energie mai curată și investițiile în infrastructurile de rețea. Totuși, conform informațiilor apărute pe Profit.ro, România ar putea să nu beneficieze de această flexibilitate, din cauza situației sale fiscale dificile.
Detalii despre comunicarea Comisiei Europene
Comisia Europeană a publicat recent orientări suplimentare pentru statele membre referitoare la extinderea clauzei derogatorii naționale. Astfel, țările UE pot cere o relaxare a regulilor bugetare pentru cheltuieli care intensifică securitatea energetică și reduc dependența față de combustibilii fosili, dar numai în cadrul plafonului alocat apărării, stabilit la 1,5% din PIB. Pentru intervalul 2026-2028 sunt impuse limite stricte: o limită anuală de 0,3% din PIB și o limită cumulativă de 0,6% din PIB pentru măsurile energetice.
Comisia Europeană a clarificat că acestă flexibilitate nu creează o nouă clauză derogatorie distinctă pentru securitatea energetică, ci extinde domeniul clauzei existente pentru apărare, astfel încât să includă și aceste măsuri energetice. Statele care activează pentru prima dată clauza pot solicita acoperirea costurilor atât pentru apărare, cât și pentru securitatea energetică.
Măsura a fost lansată oficial pe 3 iunie 2026, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, ca răspuns la conflictele din Orientul Mijlociu, având scopul de a întări reziliența energetică și de a accelera tranziția către surse de energie sustenabile.
Situația fiscală a României, un obstacol major
România se află sub procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce reduce considerabil șansele de a accesa această flexibilitate bugetară. Conform surselor, regulile stricte privind sustenabilitatea fiscală asociate clauzei ar putea exclude România, ținând cont de deficitul bugetar ridicat cu care se confruntă. În 2024, deficitul bugetar al țării a atins cote record în Uniune: 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% în termeni ESA.
Deși Guvernul a realizat eforturi importante de reducere a deficitului, reușind să ajungă la un nivel de 7,65% din PIB în 2025, această performanță este încă insuficientă pentru a respecta criteriile UE. Pentru 2026, ținta de deficit este stabilită la 6,2% din PIB cash și 6% în termeni ESA.
Cerințe stricte pentru accesarea derogării
Pentru a beneficia de această flexibilitate, statele membre trebuie să implementeze măsuri bugetare după 28 februarie 2026, finanțate integral de la bugetul național, care să aibă un impact bugetar clar și să fie eficiente din punct de vedere al costurilor. În plus, aceste măsuri trebuie să contribuie semnificativ la reducerea dependenței de combustibili fosili importați.
Comisia Europeană va analiza fiecare cerere în parte, asigurându-se că activarea clauzei nu pune în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Ulterior evaluării, Comisia poate recomanda Consiliului aprobarea cererii.
Statele care primesc aprobarea sunt obligate să transmită rapoarte periodice referitoare la implementarea și impactul măsurilor adoptate, precum și la respectarea criteriilor de eligibilitate. Aceste rapoarte vor fi integrate în procesul bianual de supraveghere fiscală.
Comunicarea Comisiei Europene va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre sunt invitate să depună cereri care să includă măsurile planificate și costurile estimate. Decizia finală privind aprobarea cererilor va aparține Consiliului European, pe baza recomandărilor Comisiei.
