România a încheiat primele patru luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar de 23,95 miliarde de lei, reprezentând 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), valoare ce reprezintă mai puțin de jumătate față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Astfel, deficitul s-a redus cu peste 32 miliarde de lei, marcând una dintre cele mai importante corecții bugetare din ultimii ani pentru România. În termeni procentuali, deficitul a scăzut de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024 la 2,92% în 2025 și în cele din urmă la 1,17% în 2026.
În termeni nominali, deficitul bugetar a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 și 56 miliarde lei în 2025, până la 23,95 miliarde lei în 2026. Această evoluție confirmă o traiectorie clară de consolidare fiscală, considerată una dintre cele mai consistente din Uniunea Europeană în această perioadă, a precizat Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanțe.
Ministrul Nazare atrage atenția asupra contextului economic dificil, caracterizat de o cerere internă mai slabă și o inflație ridicată, care impune un control riguros al cheltuielilor curente și o accelerare a absorbției fondurilor europene. Totodată, investițiile finanțate prin fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă principalul motor pentru susținerea economiei în această perioadă de ajustare.
Obiective pentru 2026 și performanțe comparate cu anul precedent
Pentru anul în curs, ținta rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel european. Execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2026 indică o evoluție chiar mai favorabilă decât cea din aceeași perioadă din 2023, când deficitul anual s-a situat în jur de 5,76% din PIB.
Comparativ cu 2023, structura bugetului resimte costuri mai ridicate cu dobânzile, ca urmare a deficitelor trecute și a nivelului mai mare al ratelor dobânzilor.
Investiții publice la nivel record
În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au rămas ridicate, cu un nivel record de aproximativ 100 miliarde lei în 2023, chiar dacă acesta este sub cel planificat pentru prezent. În primele patru luni din 2026, investițiile publice au depășit 31 miliarde lei, dintre care aproximativ 75% au fost finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând astfel importanța acestor surse externe pentru economia României.
Creșterea veniturilor și gestiunea cheltuielilor
Veniturile totale ale bugetului au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2025. Această majorare s-a datorat în principal încasărilor suplimentare din TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și contribuțiile sociale, reflectând atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire a colectării fiscale.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană au fost de 17,83 miliarde lei, în creștere cu 26,4% față de anul anterior, evidențiind o absorbție mai eficientă a fondurilor europene.
Cheltuielile totale au scăzut nominal cu 3,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 12,1% din PIB față de 13,4% în 2025. Reducerea s-a concentrat în special pe cheltuielile curente, mai ales după tăierea sporurilor salariale, fără a afecta nivelul investițiilor majore și al proiectelor finanțate din fonduri europene.
