România pare să piardă avantajul în cursa regională pentru implementarea tehnologiei americane de reactoare modulare mici (SMR), după declarații critice ale premierului Ilie Bolojan, care a subliniat costurile uriașe suportate de proiectul de la Doicești, ajungând la 240 de milioane de dolari, fără rezultate concrete, afirmând că investiția a constat, practic, în „un teren și niște hârtii”.
Proiectul vizează construirea unei centrale modulare cu o capacitate instalată totală de 462 MWe, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doicești. Planul prevede utilizarea tehnologiei americane NuScale Power, cu șase reactoare modulare, fiecare având o capacitate de 77 MW.
Declarațiile premierului Bolojan vin într-un context în care instituții americane precum US-EXIM și America’s Development Finance Institution și-au exprimat disponibilitatea de a investi aproximativ 7 miliarde de dolari în acest proiect, prin compania RoPower. România, alături de Bulgaria, Polonia, Cehia și Ucraina, și-a manifestat interesul pentru proiecte SMR încă din 2019, semnând memoranda de înțelegere cu firme din SUA.
Din toate aceste țări, România și Polonia au făcut pași concreți, prin selecția siturilor și formarea companiilor de proiect. România este singurul stat european care a finalizat fazele FEED (Front End Engineering and Design) și a luat Decizia Finală de Investiție prin compania Nuclearelectrica.
În schimb, Polonia adoptă o strategie mai ambițioasă, anunțând planuri de construire a 24 de reactoare modulare și două centrale nucleare clasice, în parteneriat cu firme din SUA și Coreea de Sud. Deși amplasamentul a fost anunțat mai târziu decât cel românesc, în august 2025, proiectul polonez de la Włocławek, dezvoltat de ORLEN și Synthos Green Energy, mizează pe tehnologia GE Hitachi BWRX-300, care încă nu a primit aprobarea autorităților de reglementare.
În timp ce premierul român critică proiectul SMR, premierul polonez Donald Tusk a reafirmat în mod repetat sprijinul pentru inițiativa nucleară, considerând-o o „oportunitate reală” și un „simbol al saltului energetic” al țării sale, subliniind importanța acesteia pentru viitorul energetic al Poloniei.
Criticile lui Ilie Bolojan ridică întrebări serioase despre direcția proiectului românesc: fie fostul premier dispune de informații suplimentare, fie exprimă un punct de vedere pesimist ori chiar ostil, într-un moment în care proiectul a ajuns într-o fază avansată de implementare.
În plus, aceste tensiuni apar într-un context internațional sensibil, în care legăturile energetice și strategice dintre România și SUA sunt puse la încercare. Spre deosebire de România, Polonia reușește să-și echilibreze cu succes agenda proeuropeană cu cea proamericană, vizând independența energetică nu doar prin reducerea costurilor, dar și prin creșterea investițiilor și exporturilor.
Sprijinul american pentru proiectul de la Doicești a fost demonstrat și printr-o finanțare inițială de 14 milioane de dolari în 2022 pentru faza de studii, marcând primul proiect România-SUA anunțat de un președinte american. De asemenea, în cadrul summitului G7 de la Hiroshima din mai 2023, președintele Joe Biden a reafirmat susținerea SUA pentru proiectul SMR românesc.
În prezent, situl de la Doicești a fost pregătit pentru dezvoltarea centralei, după demolarea fostei termocentrale pe cărbune, iar fazele FEED 1 și FEED 2 au fost încheiate, ceea ce indică un progres semnificativ în realizarea proiectului.
