România a reușit să evite retrogradarea în categoria „junk” după ce agenția internațională Fitch a decis să păstreze ratingul suveran al țării la nivelul „BBB-”, menținând astfel țara pe ultima treaptă a calificativelor recomandate investițiilor. Această decizie reprezintă un moment esențial pentru stabilitatea financiară și economia românească.
În raportul său, Fitch subliniază importanța statutului României ca membru al Uniunii Europene, factor care facilitează accesul la finanțare externă și susține convergența veniturilor. De asemenea, indicatorii economici precum PIB-ul pe cap de locuitor și nivelul guvernării sunt considerate superioare altor țări cu rating similar. Totuși, aceste puncte forte sunt echilibrate de deficite fiscale și de cont curent ridicate și persistente, o creștere semnificativă a datoriei publice și a datoriei externe, inflație ridicată și o economie politică fragmentată, mai ales după destrămarea guvernului de coaliție.
Fitch a menționat că perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice cauzate de deficitele fiscale mari, în continuă scădere, dar cu un nivel al datoriei din PIB în creștere. Instabilitatea politică recentă adaugă un grad de incertitudine asupra traiectoriei financiare a țării, în timp ce măsurile de consolidare au început să arate efecte pozitive, deși riscurile persistă, mai ales în contextul pregătirii pentru alegerile parlamentare din 2028.
În ceea ce privește proiecțiile economice, Fitch estimează că deficitul bugetar va scădea la 5,9% din PIB până la finele anului 2026, depășind ușor ținta oficială de 6%. Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de deficitul critic de 9,3% raportat în 2024. Totuși, deficitul rămâne printre cele mai ridicate în rândul țărilor din aceeași categorie de rating „BBB”.
Eforturile de reducere a deficitului au fost evidente în prima jumătate a anului 2026, când deficitul de numerar al statului a scăzut considerabil, ajungând la 42 de miliarde de lei (aproximativ 2% din PIB), față de 70 de miliarde în aceeași perioadă a anului precedent. Această reducere a fost susținută atât de creșterea veniturilor fiscale, alimentată de majorarea TVA-ului, cât și de restricții bugetare care au inclus înghețarea salariilor în sectorul public și a pensiilor.
Pe de altă parte, partea a doua a anului 2026 este anticipată ca o perioadă de accelerare a investițiilor de capital. Până acum, execuția investițiilor a atins 36% din ținta anuală stabilită, iar realizarea proiectelor finanțate din fonduri europene este în jur de 40%. Întârzierile în implementarea acestora au fost atribuite sezonalității și factorilor politici, inclusiv întârzieri la aprobarea bugetului. Cu toate acestea, experții prevăd o creștere a ritmului investițiilor în lunile următoare.
O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar fi avut efecte negative majore asupra economiei și populației, declanșând un efect de domino pentru stabilitatea financiară a țării, însă menținerea ratingului actual oferă în acest moment un răgaz necesar pentru ajustări și reforme viitoare.
