În perioadele cu temperaturi extreme, România înregistrează un consum de peste 7.000 MWh în orele de vârf, însă întrebarea esențială este de unde provine această energie şi cine o consumă cel mai mult. Datele recente oferite de Institutul Național de Statistică și Transelectrica ajută la o mai bună înțelegere a situației energetice din țară.
În august 2025, producția de energie electrică a României a depășit 4.000 GWh, în timp ce consumul național a atins peste 5.550 GWh, din care 1.250 GWh au fost exporturi. Pentru acoperirea necesarului intern, țara a importat aproximativ 1.550 GWh, adică o treime din consum. Această diferență subliniază echilibrul fragil dintre producție și cerere.
Structura producției energetice se bazează pe o varietate de surse: centralele pe cărbune și gaze contribuie cu 33%, generarea hidro reprezintă 21,5%, energia nucleară 24,12%, iar parcurile eoliene și panourile fotovoltaice aduc împreună peste 21%, din care 9% vin de la eolian și 12,7% de la solar.
Hidroelectrica deține cea mai mare capacitate de producție, cu potențialul de a alimenta integral consumul gospodăriilor din România. Printre activele sale se remarcă hidrocentrala Porțile de Fier I, cea mai mare din țară.
Pe de altă parte, Societatea Națională Nuclearelectrica gestionează centrala nucleară de la Cernavodă, ale cărei două reactoare furnizează aproximativ 20% din energia națională atunci când sunt ambele în funcțiune.
Conform datelor Transelectrica de la începutul lui august 2026, mixul energetic al țării este dominat de surse regenerabile, respectiv hidro, eolian, solar și biomasă, care însumează peste 70% din puterea netă instalată.
În contextul valului de căldură, consumul electric a crescut la valori record, echivalentul funcționării simultane a peste 25 de milioane de aparate de aer condiționat, evidențiind cererea energiei în sectorul rezidențial.
Cu toate acestea, cei mai mari consumatori rămân marile companii industriale. De exemplu, combinatul Alro Slatina poate consuma la capacitate maximă echivalentul consumului a două milioane de gospodării, iar alți jucători importanți includ Liberty Galați și Azomureș.
Problemele se agravează în cazul fenomenelor meteorologice extreme, precum canicula și seceta. Reducerea debitului râurilor și a Dunării conduce la scăderea producției hidro, în timp ce consumul casnic crește datorită aparatelor de răcire. În timpul zilei, panourile solare compensează parțial cererea ridicată, însă după apus, deficitul energetic crește semnificativ.
Astfel, România devine importator net de energie, de regulă aducând peste 1.500 MW din țările vecine pentru a preveni penele de curent și a asigura stabilitatea rețelei electrice.
În concluzie, sistemul energetic național funcționează ca o balanță fină, adaptându-se în timp real la cereri și resurse variabile. Monitorizarea consumului individual și conștientizarea impactului propriu devin tot mai importante în această ecuație complexă.
Te invităm să ne scrii în comentarii cât consumă aparatele tale în perioadele de caniculă și să urmărești paginile noastre pentru a înțelege mai bine dinamica energetică a României.
