Curtea de Apel București a fost prima instanță din România care nu a aplicat decizia Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pronunțată la 16 iulie 2026, privind prescripția în cazurile de fraudă gravă. La doar cinci zile, pe 21 iulie 2026, instanța, condusă de judecătoarea Liana Arsenie, a admis contestația în anulare formulată de Sorin Blejnar, declarând că faptele pentru care fostul șef al ANAF a fost condamnat erau prescrise la momentul sentinței de cinci ani de închisoare.
Sorin Blejnar fusese găsit vinovat, în 7 mai 2019, pentru trafic de influență, după ce ar fi primit peste 12,5 milioane de lei pentru a interveni în favoarea afaceristului Bruno Berdilă și a firmei ROMSYS SRL. La începutul acestui an, avocatul lui Blejnar a depus o nouă contestație, bazându-se pe Recursul în Interesul Legii nr. 1/2025, care a permis reluarea argumentelor privind prescrierea faptelor la data condamnării. Apărarea a făcut referire și la un caz similar, în care Nelu Iordache a obținut anularea condamnării sale.
Decizii europene ignorate în justiția română
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis, în 24 iulie 2023, hotărârea Lin I, prin care a decis că instanțele române trebuie să nu aplice deciziile Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția atunci când acestea duc la închiderea unui număr mare de dosare de corupție sau fraude cu fonduri europene. Totuși, instanțele române au continuat să aplice deciziile naționale, ceea ce a rezultat în încetarea procesului penal în peste 12.500 de dosare, potrivit datelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Hotărârea CSM nr. 1348 din 9 iunie 2026 indică și impactul financiar al „marii prescripții”: deși proceselor li s-a pus capăt, instanțele au dispus recuperarea a circa 400 de milioane de euro.
Ignorarea deciziei Lin I a determinat CJUE să emită o nouă hotărâre, Lin II, pe 16 iulie 2026, clarificând condițiile infracțiunilor ce implică „fraudă gravă”, respectiv prejudicii ce depășesc 50.000 de euro. Această situație expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene, cu posibile sancțiuni financiare severe, similar celor aplicate Italiei, Greciei, Poloniei sau Ungariei.
Curtea de Apel București, în premieră, refuză aplicarea hotărârii CJUE
Pe 21 iulie 2026, Curtea de Apel București a admis contestația lui Sorin Blejnar, hotărând că tratatele și convențiile internaționale nu prevalează asupra dreptului intern în cazul său, aplicând principiul prescripției conform legislației naționale. Aceasta constituie o premieră în sistemul judiciar românesc după controversatele decizii CJUE privind prescrierea și riscă să amplifice conflictul dintre normele europene și cele interne.
