Institutul Național de Statistică (INS) a publicat miercuri, 13 mai, date ce confirmă încheierea perioadei de creștere economică în trimestrul al doilea din 2025, moment ce coincide cu ultima perioadă în care TVA a rămas nemajorată. Începând cu trimestrul al treilea al aceluiași an, economia României a intrat pe o traiectorie recesionistă, iar această tendință s-a accentuat în primele luni ale anului 2026.
Revizuirea datelor privind evoluția economică a trimestrului al patrulea din 2025 arată o scădere de 2%, mai pronunțată decât estimările anterioare, care indicau un declin de 1,8%. Această ajustare arată că impactul majorării TVA-ului, aplicată de la 1 august 2025, este mai sever decât s-a crezut inițial. De asemenea, în primul trimestru al anului 2026 economia a continuat să scadă, înregistrând o contracție de 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, iar față de aceeași perioadă a anului trecut, scăderea a fost de 1,7%.
Estimările indică o tendință spre o reducere totală de aproximativ 3% a PIB-ului pe anul 2026, ceea ce criticii consideră a fi o consecință directă a politicilor fiscale adoptate recent. În paralel, inflația anuală a atins un nivel de 10,71%, cel mai ridicat înregistrat după majorarea TVA și o creștere semnificativă față de primele luni ale anului precedent, sporind dificultățile economice ale populației.
Aceste evoluții au fost criticate de oficiali și analiști care arată că măsurile fiscale au epuizat puterea de cumpărare a românilor. În special, întârzierile în adoptarea bugetului pe 2026 au generat cheltuieli neplanificate în primul trimestru, iar reducerile salariale prevăzute pentru a doua jumătate a anului riscă să afecteze suplimentar standardul de viață al angajaților din sectorul public.
Proiectul de buget pe 2026 a fost elaborat pe baza unor previziuni de inflație mult mai optimiste, de 3,6%, și anticipa o creștere economică de 1%, scenariu departe de realitatea actuală. În acest context, există numeroase semne de întrebare privind sustenabilitatea politicilor guvernamentale curente și capacitatea de redresare economică pe termen scurt.
Pe fundalul acestor date, opiniile din spațiul public se împart între cei care cataloghează guvernarea drept una reformatoare și cei care o acuză de iresponsabilitate financiară, evidențiind riscurile tot mai mari pentru stabilitatea economică a țării.
