România se confruntă cu o criză fără precedent de emigrare, similară ca amploare cu valul din anii ’90, însă însoțită de o scădere abruptă a repatrierilor. Datele oficiale evidențiază o schimbare radicală în opțiunile tinerilor și ale diasporei, care preferă pe termen lung să se stabilească în străinătate, arată o analiză realizată de Profit.ro.
Anul 2025 a marcat un punct culminant în acest fenomen: aproape 55.000 de români au părăsit definitiv țara, stabilindu-se în alte state. Aceasta reprezintă cea mai mare cifră înregistrată în perioada post-decembristă. După ce numărul plecărilor definitive fluctuase în ultimele trei decenii — cu un vârf de peste 44.000 în 1991 și un minim de circa 11.200 în 2014 — trendul a început să crească constant începând din 2016.
Un salt important s-a înregistrat în 2022, când plecările au crescut cu 41% față de anul precedent, atingând 48.438. Ritmul a continuat să accelereze în anii următori, cu 48.612 plecări în 2023, 51.062 în 2024 și 54.966 în 2025.
Motivele economice în corelare cu o nouă generație
Cauzele principale care determină migrația rămân de natură economică. Potrivit Barometrului Național al Tinerilor, aproape 65% dintre respondenți menționează că salariile mai mari și accesul la locuri de muncă bine plătite constituie factorul decisiv. Pe lângă acestea, tinerii și familiile caută servicii publice de calitate superioară și oportunitatea de a începe o viață mai bună în altă țară.
Segmentul cel mai afectat este al tinerilor, în special grupele de vârstă 15-19 ani și 35-39 ani, care însumează aproape 14.000 de plecări definitive doar în 2025.
Scăderea dramatica a repatrierilor și stabilizarea diaspora
În contextul creșterii emigrației, numărul românilor care aleg să revină țării s-a prăbușit. Dacă în 2022 s-au înregistrat aproape 55.000 de întoarceri definitive, cifrele s-au redus aproape la jumătate în 2023 (aproximativ 29.800) și au continuat să scadă în 2024 (28.431) și 2025 (19.637).
Reticența românilor stabiliți în străinătate de a se întoarce este strâns legată de integrarea lor profundă în țările de adopție. Peste jumătate dintre aceștia trăiesc în afara României de mai bine de un deceniu, iar o treime a obținut deja cetățenia țărilor gazdă. Mai mult, 70% consideră o revenire pe termen scurt puțin probabilă, iar 40% o exclud definitiv.
Pentru a-i convinge să revină, românii din diaspora nu mai caută doar venituri mai mari, ci schimbări esențiale la nivel structural în România: salarii competitive, servicii medicale funcționale, stabilitate fiscală, predictibilitate în legislație și o diminuare semnificativă a birocrației.
Per total, în ultimii 35 de ani, România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori, iar migrația externă a contribuit cu 63% la această scădere, restul fiind influențat de sporul natural negativ, conform datelor Institutului Național de Statistică.
