Astăzi, 3 septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să pronunțe o decizie cu impact major asupra finanțelor publice ale României. Este vorba despre o sumă considerabilă, aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante către magistrați, în cadrul unui litigiu între ÎCCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea, și Executivul împreună cu Ministerul Finanțelor.
Procesul a atras atenția publică prin amânările repetate și mizele financiare importante, provocând un conflict deschis între puterea judecătorească și cea executivă, ajuns să fie dezbătut inclusiv la nivelul Curții Constituționale.
Originea litigiului între ÎCCJ și Guvern
Procesul a început pe 5 mai, în ziua în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. Atunci, Curtea de Apel București a decis în favoarea ÎCCJ, obligând oficial Guvernul și Ministerul Finanțelor să aloce integral fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, cu termene stricte și penalități pentru eventuale întârzieri.
Executivul a atacat decizia la ÎCCJ și a încercat recuzarea judecătorilor implicați, dar aceste acțiuni au fost respinse. Premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, susținând că instanța a depășit limitele legale, implicându-se în decizii ce țin de gestiunea bugetară, domeniu rezervat puterii executive și legislative.
Argumentele din ambele tabere
Guvernul consideră că instanțele trebuie să aplice strict legea și nu să dicteze alocări bugetare. În schimb, ÎCCJ afirmă că întârzierea plății sumelor restante afectează grave drepturile financiare ale magistraților și încalcă principiul separației puterilor în stat.
Contextul sumei de 4,8 miliarde lei
Restanțele salariale provin dintr-o majorare cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor stabilită în 2023, cu aplicare retroactivă din 2018, pentru alinierea la hotărâri judiciare anterioare. În proiectul de buget din martie 2026, s-au alocat aproape 5 miliarde lei pentru aceste plăți, însă Guvernul a amânat o parte, redistribuind acești bani către un pachet social de 1,1 miliarde lei susținut de aliații de guvernare.
