Premierul Ilie Bolojan a comunicat miercuri, pe baza celor mai recente date Eurostat, că România a realizat o reducere semnificativă a deficitului bugetar, acesta scăzând de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Deși mai sunt pași de făcut, șeful Guvernului a afirmat că economia națională se află pe o traiectorie stabilă și corectă.
Mecanismele din spatele corecției deficitului
Potrivit premierului, această ameliorare a fost posibilă printr-un pachet de măsuri care au vizat reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor în a doua jumătate a anului precedent. De asemenea, o contribuție esențială au avut utilizarea eficientă a fondurilor europene și optimizarea investițiilor programate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ilie Bolojan a reiterat pe rețelele sociale: „România rămâne țara cu cel mai mare deficit din UE, dar a realizat cea mai amplă corecție în blocul comunitar”.
Avertisment privind sustenabilitatea financiară
Deși scăderea procentuală este notabilă, România continuă să fie lideră la nivelul deficitului în Uniunea Europeană. Premierul a subliniat că reducerea deficitului nu este doar un obiectiv statistic, ci o condiție necesară pentru stabilitatea economică, avertizând asupra riscurilor unui model bazat pe consum finanțat prin datorii.
El a punctat că, în acest an, statul va aloca aproximativ 60 de miliarde de lei pentru plata dobânzilor la creditele contractate anterior — o sumă echivalentă cu costul integral al construcției Autostrăzii Moldovei.
„Este esențial să ajustăm economia astfel încât să ne bazăm pe investiții, muncă și competitivitate, nu pe datorii costisitoare. Reducerea deficitului cu un punct procentual, echivalentă cu circa 20 de miliarde de lei, înseamnă mai puține cheltuieli cu dobânzile și mai multe resurse pentru dezvoltare și servicii publice”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat că o corecție fiscală rapidă va susține o creștere economică sănătoasă, reflectată în standardul de viață, și va conduce la scăderea costurilor de împrumut pentru România.
De asemenea, șeful Guvernului a mulțumit cetățenilor pentru răbdarea și efortul depus, afirmând că sacrificiile actuale sunt necesare pentru a nu compromite viitorul generațiilor viitoare.
Indicatori economici relevanți în ultimii trei ani
Pentru a înțelege mai bine evoluția situației macroeconomice, iată principalii indicatori aferenți României din perioada 2023-2025:
| Indicator | 2023 | 2024 | 2025 |
|---|---|---|---|
| Deficit Guvernamental (% din PIB) | 6,6% | 9,3% | 7,9% |
| Datorie Guvernamentală (% din PIB) | 49,3% | 54,8% | 59,3% |
| Produs Intern Brut (miliarde lei) | 1.590 | 1.760 | 1.916 |
În concluzie, premierul Ilie Bolojan a subliniat că măsurile adoptate în ultima perioadă încep să producă efectele așteptate și că menținerea controlului asupra finanțelor publice reprezintă o prioritate absolută. „Ar fi mare păcat să ne întoarcem de unde am plecat”, a încheiat oficialul.
