Mai multe instituții esențiale ale statului român, inclusiv Guvernul și Avocatul Poporului, sunt conduse în prezent de persoane cu mandate expirate, care asigură interimatul până la obținerea unui consens politic pentru validarea unor noi numiri. De mai bine de două luni, Guvernul Bolojan este demis, fiind incapabil să formeze o conducere cu puteri complete, în condițiile în care partidele și liderii politici, în special Nicușor Dan, nu au găsit o soluție viabilă.
Anterior moțiunii de cenzură, șase miniștri PSD și vicepremierul Marian Neacșu și-au depus demisiile. Din aprilie, ministerele Sănătății, Agriculturii, Muncii, Justiției, Energiei și Transporturilor sunt conduse de interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat deja, însă aceștia continuă să exercite atribuțiile până la desemnarea unor titulari oficiali.
Un caz distinct îl reprezintă Avocatul Poporului, Renate Weber, al cărei mandat oficial de cinci ani a expirat în urmă cu doi ani, în iulie. De la încheierea mandatului său, Weber a primit peste 300.000 de lei, echivalând cu o medie lunară de aproximativ 12.700 de lei.
În luna martie, potrivit înțelegerilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, urma să fie numită o persoană susținută de partidul condus de Dominic Fritz în locul Renatei Weber. Totodată, în același plen parlamentar ar fi trebuit să fie numiți și six noi membri ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), ale căror mandate au expirat în iulie 2025, deși au continuat să își desfășoare activitatea până la finalul anului precedent. La CNCD, numirea urma să fie realizată cu susținerea USR, conform negocierilor politice.
Dincolo de acestea, este nevoie de schimbări și la nivelul televiziunilor publice, TVR și Radio România. Curtea Constituțională a decis în aprilie că actuala componență a consiliilor de administrație nu corespunde algoritmului parlamentar, ceea ce impune noi numiri. La TVR, Adriana Săftoiu a rămas președinte-director general prin numirea Guvernului, însă situația Radio România este mai complicată, fiindcă șeful instituției a fost desemnat prin mecanisme parlamentare ce necesită actualizări.
Mandatul președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, se încheie în această săptămână. El a acumulat deja trei mandate și interimate din 2009 până în prezent, iar dacă va exista voință guvernamentală și prezidențială, i se poate atribui un al patrulea mandat, în condițiile unei modificări legislative din 2020 care a eliminat limita de două mandate pentru această funcție.
În sectorul serviciilor secrete, situația este la fel de complexă. Serviciul Român de Informații (SRI) nu mai are director civil de la demisia lui Eduard Hellvig în vara anului 2023, iar numirea unui nou șef necesită o înțelegere între majoritatea parlamentară și președintele României.
La Serviciul de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase se află în al optulea an de mandat, fiind cel mai longeviv director civil al instituției, depășindu-i pe predecesorii săi cu mandatele lor de aproximativ cinci ani și jumătate.
De asemenea, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) este condus din 2005 de Lucian Pahonțu, cel mai longeviv lider de serviciu. În cei aproape două decenii de conducere, Pahonțu a activat în mandatele președinților Traian Băsescu, Klaus Iohannis și, recent, Nicușor Dan. Din noiembrie 2024, el beneficiază de statutul de pensionar special.
