Sistemul Energetic Național (SEN) din România se confruntă cu o situație dificilă după ce ambele unități nucleare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite complet. Astfel, capacitatea de producție națională scade cu aproximativ 1.400 MW, ceea ce generează presiuni majore pentru asigurarea necesarului de energie.
Unitatea 2 de la Cernavodă este programată să revină în funcțiune pe 1 iunie, însă până atunci România va depinde în mare măsură de importurile de energie pentru a evita întreruperile în alimentarea cu curent. Unitatea 1 a fost deconectată duminică dimineață, iar Unitatea 2 este deja indisponibilă, ceea ce a dus la creșterea importurilor chiar și în perioadele de consum scăzut.
Pe 10 mai, de exemplu, în ciuda unui consum total de circa 6.000 MW, importurile au asigurat 2.200 MW, iar producția hidro a contribuit cu 2.100 MW. Această dependență de energia importată este o consecință directă a eliminării producției nucleare, mai ales în intervalele fără radiație solară, când parcurile fotovoltaice nu pot compensa necesarul.
Pe lângă criza din sectorul nuclear, situația este complicată și de nefuncționarea mai multor unități termoenergetice. Centrale importante precum cea pe gaze de la Brazi funcționează la jumătate de capacitate din cauza mentenanței programate până la sfârșitul lunii iunie. CET Vest din București este oprită complet din cauza unui incendiu, iar reparațiile vor dura până în august. De asemenea, două grupuri de la CET Sud sunt indisponibile, iar centrala de la Iernut operează doar un grup și va fi oprită pentru reparații până la sfârșitul lunii.
Aceste circumstanțe au dus la recorduri la nivelul prețurilor energiei electrice. Piața pentru ziua următoare a înregistrat pe 10 mai un preț mediu de 730 lei/MWh (aproximativ 140 euro/MWh), cel mai ridicat nivel din Europa. Ungaria și Bulgaria raportează prețuri comparabile, fiind interconectate cu piața românească, iar această situație pune presiune suplimentară pe vecini, în special pe Bulgaria.
Chiar și în perioadele cu producție solară crescută, când în mod normal prețurile scad semnificativ sau devin chiar negative, nivelul tarifelor a rămas ridicat, semnalând o presiune susținută în piață.
În concluzie, România parcurge o etapă critică în asigurarea echilibrului energetic, caracterizată de oprirea centralelor nucleare și indisponibilitatea mai multor capacități termoenergetice. Se estimează că odată cu reaprinderea Unității 2 la Cernavodă și finalizarea mentenanței unităților termo, sistemul va recăpăta stabilitatea, iar presiunea pe importuri se va diminua.
