Ministerul Energiei a anunțat marți, 11 august, demararea procedurilor de oprire a reactorului numărul 2 de la centrala nucleară Cernavodă. În maximum 48 de ore, această unitate, singurul reactor activ dintre cele două existente, nu va mai furniza energie electrică, ceea ce înseamnă o reducere cu aproximativ 700 de megawați a producției naționale.
Radu Dudău, specialist în domeniul energiei și președintele organizației Energy Policy Group, a explicat pentru Libertatea cum poate fi acoperită această scădere importantă a producției electrice. El atrage atenția că, pe fondul opririi reactorului, importurile de energie vor crește în special în intervalele de consum maxim, ceea ce va determina creșterea prețurilor în orele de vârf, în special seara, când cererea depășește oferta internă.
Expertul consideră că, pe lângă creșterea importurilor, Guvernul va fi nevoit să reglementeze reducerea temporară a consumului în marile complexe industriale, ca măsură de gestionare a crizei. Aceasta după ce autoritățile au stabilit deja cadrul legal pentru astfel de intervenții în situații de deficit energetic.
Radu Dudău subliniază rolul esențial al populației în această perioadă, prin adoptarea unor practici voluntare de economisire a energiei, mai ales în intervalul critic 20:00-23:00, când aparatele de aer condiționat generează un consum mai ridicat. El recomandă ca, pe cât posibil, oamenii să petreacă timpul în aer liber, în parcuri sau la terase, pentru a reduce consumul și astfel a veni în sprijinul sistemului energetic național. Această atitudine este descrisă drept „o probă de solidaritate socială” ce poate fi trecută fără mari sacrificii.
De asemenea, profesorul menționează că, potrivit datelor ANRE, populația din România consumă aproximativ 35% din energia totală disponibilă în țară în timpul verii, în perioadele de caniculă. Acest fapt amplifică importanța implicării cetățenilor în eforturile de reducere a consumului.
Pe termen lung, Radu Dudău insistă pe necesitatea unor investiții semnificative în capacitățile de producție energetice autohtone, inclusiv în infrastructura hidroelectrică de pe Dunăre. Aceasta pentru a susține extinderea centralei nucleare de la Cernavodă, unde planurile ministerului prevăd construirea a încă două reactoare, pe lângă cele două deja funcționale. Expertul atrage atenția asupra provocărilor tehnice ce trebuie abordate, cum ar fi amenajarea unui sistem hidrotehnic adecvat, esențial pentru răcirea reactoarelor viitoare.
În final, el subliniază că înainte de oprirea reactorului 2, deficitul energetic în România era de circa 2.000 de megawați la vârful cererii serale, iar acum această situație va impune importuri și mai mari pentru a menține echilibrul energetic în sistem.
