În România, digitalizarea administrației publice este o prioritate națională, însă aproape un sfert dintre primăriile din țară nu au accesat încă serviciile electronice moderne. Din totalul de 3.187 de unități administrativ-teritoriale, 919 nu s-au înrolat pe platforma Ghiseul.ro, destinată plăților online, conform datelor recente.
În județul Brăila, 13 primării se află în această situație, inclusiv localități precum Berteștii de Jos, Chiscani, Ciocile sau Mircea Vodă. Rezidenții acestor comune continuă să depindă de ghișeele fizice pentru plata taxelor și impozitelor, o modalitate care îngreunează accesul rapid la servicii.
Subiectul a fost adus în atenția Guvernului, care a mobilizat autoritățile pentru a rezolva problema. Vicepremierul Oana Gheorghiu a exprimat o critică dură la adresa ediliilor care întârzie înrolarea, subliniind impactul negativ asupra vieții cetățenilor, care sunt privați de accesul facil la plăți și servicii online.
Peste 2,5 milioane de români sunt în continuare nevoiți să se deplaseze fizic la primării, pierzând timp prețios la cozi, în condițiile în care aceste operațiuni ar trebui să fie posibile prin mijloace digitale accesibile oricui.
Guvernul a decis să treacă de la somații la măsuri concrete. Toți cei 919 primari care nu s-au înscris pe Ghiseul.ro au primit o notificare oficială, având la dispoziție doar 14 zile, până pe 25 august, să finalizeze procesul de conectare. Primăriile care nu respectă termenul riscă sancțiuni drastice, inclusiv sistarea finanțărilor de la bugetul de stat, ceea ce ar bloca investițiile și proiectele de dezvoltare locală.
În ceea ce privește perspectiva națională, județele cu cele mai multe primării neconforme sunt Olt (74), Teleorman (69), Dolj (67), Caraș-Severin (53), Mehedinți (44), Alba (33) și Sălaj (32). Brăila nu face excepție, numărând 13 localități ce încă funcționează exclusiv pe sistemul tradițional.
Astfel, sistemul național de plăți reflectă o administrație fragmentată, cu peste 28% din unitățile administrativ-teritoriale care nu au integrat încă serviciile digitale. Această pasivitate afectează direct peste 2,5 milioane de cetățeni.
Ultimele două săptămâni vor fi cruciale pentru edilii restanțieri, care trebuie să decidă rapid dacă vor accelera digitalizarea comunităților lor sau își vor asuma pierderea finanțărilor guvernamentale, cu efecte imediate asupra bugetelor locale și a dezvoltării regionale.
