Într-un context în care ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite pentru revizie, Sistemul Energetic Național al României a înregistrat performanțe notabile, bazate în special pe energia regenerabilă. La ora 18:00, producția internă a acoperit integral consumul național, iar surplusul a fost exportat către țările vecine, datorită unei creșteri semnificative a energiei fotovoltaice.
Consumul de energie electrică la nivel național s-a situat vineri la 4.591 MW, în scădere cu 371 MW față de ziua precedentă. Între timp, producția internă a crescut cu 680 MW, ajungând la 5.602 MW. Astfel, România a generat un excedent de 1.010 MW, reprezentând 22% din consumul național, care a fost exportat către Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova și Ucraina, conform datelor de pe platforma de monitorizare monitorenergie.ro.
Exportul a crescut cu 970 MW comparativ cu ziua anterioară, consolidând poziția României ca exportator net de energie.
Fotovoltaicul, motorul principal al exportului de energie
Sursa cu cea mai mare creștere a producției energetice a fost sectorul solar. Parcurile fotovoltaice au furnizat 2.968 MW (53% din totalul producției interne), înregistrând o creștere de 812 MW față de ziua precedentă. Acest aport sporit a compensat complet lipsa energiei nucleare, reactoarele de la Cernavodă fiind oprite pentru revizii planificate.
Structura producției la ora 18:00 arată următoarele cifre: hidrocarburi 906 MW (16,2%), cărbune 797 MW (14,2%), energie eoliană 459 MW (8,2%), hidroenergie 385 MW (6,9%), biomasă 56 MW (1%) și stocare 30 MW (0,5%). În total, energia regenerabilă a reprezentat aproape 70% din producția națională, România înaintând rapid spre decarbonizare.
Profilul consumatorilor și schimburile energetice regionale
Distribuția consumului energetic între sectoare arată că industria a utilizat aproximativ 54,7% (media de 2.895 MW), iar sectorul casnic și terțiar 45,3% (2.393 MW). Valoarea consumului național a variat în ultimele zile între 4.370 MW și 6.609 MW.
Din punct de vedere al schimburilor energetice, România exportă în special către Serbia (736 MW), Moldova (256 MW) și Ungaria (119 MW), importând în schimb cantități mici din Bulgaria (94 MW) și Ucraina (6 MW). Datele din ultimele 30 de zile confirmă rolul Moldovei ca principal beneficiar al exporturilor românești, cu aproape jumătate din totalul energiei exportate, iar Bulgaria sprijinind rețeaua românească în momentele de deficit.
Necesitatea unui nou acord pentru sistemul energetic național
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța unui „Pact pentru Energie” susținut de toate partidele politice pentru a elimina impasurile generate de lipsa unei strategii și de întârzierea investițiilor în sistemul energetic național. Acesta a propus prioritizarea proiectelor majore, precum finalizarea centralelor de la Iernut și Mintia, care vor adăuga peste 1.500 MW la capacitatea națională.
Totodată, Bolojan a remarcat necesitatea rezolvării problemei apei pentru centralele de la Cernavodă prin proiectul de pe Dunărea Veche, o condiție esențială în perspectiva dezvoltării noilor reactoare 3 și 4. În plus, a insistat pe importanța numirii managerilor în baza competenței, indiferent de culoarea politică.
